opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALBEȚ, -EAȚĂ, albeți, -e, adj., s. n. (Reg.) 1. Adj. Albineț. 2. S. n. Alburn. – Alb + suf. -eț.

ALBEȚ, -EAȚĂ, albeți, -e, adj., s. n. (Reg.) 1. Adj. Albineț. 2. S. n. Alburn. – Alb + suf. -eț.

albeț, ~eață [At: LB / Pl: ~i, ~e / E: alb + -eț] (Reg) 1 a Albineț. 2 sn Alburn.

ALBEȚ I. adj. (BUD.) (MAR.) = ALBINEȚ. II. sbst. 🌿 Partea mai albicioasă dintre scoarța și inima unui arbore [alb].

ALBEȚ1, albețe, s. n. (Popular) Alburn.

ALBEȚ1, -EAȚĂ, albeți, -e, adj. Albineț.

ALBEȚ2, -EAȚĂ, albeți, -e, adj. (Reg.) Albineț2. – Din alb2 + suf. -eț.

ALBEȚ1, albețe, s. n. (Reg.) Alburn. – Din alb2 + suf. -eț.

albeț n. partea cea albă a lemnului dintre inima și scoarța unui arbore.

ALBULEȚ I. adj. (MAR.) = ALBIU. II. sbst. 🌿 (ION.) = ALBEȚ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

albeț2 (reg.) s. n., pl. albețe

albeț1 (reg.) adj. m., pl. albeți; f. albeață, pl. albețe

albeț2 (reg.) s. n., pl. albețe

albeț1 (reg.) adj. m., pl. albeți; f. albeață, pl. albețe

albeț s. n., pl. albețe

albeț adj. m., pl. albeți; f. sg. albeață, pl. albețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALBEȚ s. v. alburn.

albeț s. v. ALBURN.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

albeț, albeți s. m. monedă de o sută de lei

Intrare: albeț (adj.)
albeț1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A18)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albeț
  • albețul
  • albețu‑
  • albeață
  • albeața
plural
  • albeți
  • albeții
  • albețe
  • albețele
genitiv-dativ singular
  • albeț
  • albețului
  • albețe
  • albeței
plural
  • albeți
  • albeților
  • albețe
  • albețelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: albeț (s.n.)
albeț2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • albeț
  • albețul
  • albețu‑
plural
  • albețe
  • albețele
genitiv-dativ singular
  • albeț
  • albețului
plural
  • albețe
  • albețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

albeț, albeațăadjectiv

etimologie:
  • Alb + sufix -eț. DEX '09 MDA2 DEX '98

albeț, albețesubstantiv neutru

  • 1. Alburn. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: alburn
etimologie:
  • Alb + sufix -eț. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.