2 definiții pentru ascuțitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ascuțitură sf [At: CANTEMIR, ap. HEM 1841 / Pl: ~ri / E: ascuți + -tură] (Rar) 1-2 Ascuțire (1-2). 3 (Ccr) Partea ascuțită (1) a unui obiect. 4 (Îvp; îs) ~ de deal Vârf de deal.
ASCUȚITURĂ (pl. -turi) sf. Faptul de a ascuți.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: ascuțitură
ascuțitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: MDA2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |