43 de definiții pentru boală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOALĂ, boli, s. f. 1. (La om și la animale) Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecțiune, beteșug. ◊ Boala somnului = boală infecțioasă gravă transmisibilă prin înțepătura muștei țețe. Boala papagalilor = psitacoză. ◊ (Pop.) Boala copiilor = epilepsie. Boală lungă (sau mare) = febră tifoidă. Boală seacă = tuberculoză pulmonară. Boală de zahăr = diabet. ◊ Expr. A băga pe cineva în (toate) boale(le) = a supăra, a irita, a enerva pe cineva, a face pe cineva să sufere din punct de vedere moral, a-l face să se simtă prost. ♦ (La plante, la vin etc.) Modificare organică, patologică sau biochimică. 2. Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe. 3. (Fam.) Capriciu, pasiune pentru ceva (sau cineva). ◊ Expr. A avea boală pe cineva = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva. [Pl. și: boale] – Din sl. bolĭ.

BOALĂ, boli, s. f. 1. (La om și la animale) Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecțiune, beteșug. ◊ Boala somnului = boală infecțioasă gravă transmisibilă prin înțepătura muștei țețe. Boala papagalilor = psitacoză. ◊ (Pop.) Boala copiilor = epilepsie. Boală lungă (sau mare) = febră tifoidă. Boală seacă = tuberculoză pulmonară. Boală de zahăr = diabet. ◊ Expr. A băga pe cineva în (toate) boale(le) = a supăra, a irita, a enerva pe cineva, a face pe cineva să sufere din punct de vedere moral, a-l face să se simtă prost. ♦ (La plante, la vin etc.) Modificare organică, patologică sau biochimică. 2. Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe. 3. (Fam.) Capriciu, pasiune pentru ceva (sau cineva). ◊ Expr. A avea boală pe cineva = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva. [Pl. și: boale] – Din sl. bolĭ.

boa sf [At: TETRAEV. (1574), 205 / Pl: boli, (pop) ~le / E: vsl болъ] 1-2 Modificare organică (sau funcțională) a echilibrului organismului Si: afecțiune, maladie, (reg) betejală, (pop) beteșug. 3 (Pop; îc) A ~ Epilepsie. 4 (Pop; îs) ~la-babițelor Babițe. 5 (Pop; îp) ~ câ(i)nească Socote. 6 (Pop; îs) ~la-cerbului Tetanos. 7 (Pop; îs) ~la-copiilor sau ~la-rea (înv) ori sfântă Epilepsie. 8 (Pop; îs) ~-de-gură-și-de-picioare Febră aftoasă. 9 (Îvp; îs) ~-de-lună Somnambulism. 10 (Înv; îs) ~-împărătească Melancolie. 11 (Înv; îs) ~la-înălțimilor sau munților Rău de înălțime. 12 (Pop; șlpl; îs) ~-lumească sau (înv) secretă Boală venerică. 13 (Pop; îs) ~-lungă, -mare, rea sau (înv) rusească Febră tifoidă. 14 (Pop; nrc; îs) ~la-mânzului Boală la vite nedefinită mai îndeaproape. 15 (Pop; îs) ~la-rea Diaree. 16 (Pop; la oi; îs) ~-roșie Anemie pernicioasă. 17 (Pop; îs) ~-seacă Tuberculoză pulmonară. 18 (Îvp; îs) Sfânta-~ Dizenterie. 19 (Îrg; îs) ~la-turcilor Ciumă. 20 (Îpp; îs) ~la-uscată Atrofie. 21 (Pop; îs) ~la-vacilor sau a vitelor Pesta bovină. 22 (Pop; îs) ~la-de-apă Hidropizie. 23 (Pop; lpl; la femei; îs) ~e de femei Boli ale aparatului genital. 24 (Îpp; îs) ~-de-foale Diaree. 25 (Îvp; îs) ~-de-grăsime Obezitate. 26 (Înv; îcp; îs) ~ de șarpe Boala (1) celui căruia i-a intrat pe gură un șarpe. 27 (Pop; îs) ~ de zahăr Diabet. 28 (Îs) ~la somnului Boală (1) infecțioasă gravă transmisă de musca țețe. 29 (Îs) ~la papagalilor Psitacoză. 30 (Reg) Sifilis. 31 (Reg) Epilepsie. 32 (Mol) Febră tifoidă. 33 (Pfm; îe) A băga (sau a vârî) pe cineva în (toate) ~le(le) A supăra pe cineva. 34 (Pfm; îae) A enerva. 35 (Pfm; îae) A face să sufere. 36 (Pfm; îae) A face să se simtă prost. 37-39 Modificare organică, patologică sau biochimică. 40-42 Vită slabă, leneșă sau nărăvașă. 43-45 Capriciu (sau pasiune) pentru ceva (sau cineva). 46 (Pop; îe) A face cuiva ~a A necăji pe cineva până se îmbolnăvește. 47 (Pop; îae) A băga pe cineva în necaz. 48 (Pop; îae) A veni cuiva de hac. 49 (Pop; îe) A avea ~ la cineva A place mult pe cineva. 50 (Îe) A avea ~ pe cineva A avea ciudă pe cineva. 51 (Îae) A invidia pe cineva. 52 (Îlav) De ~ Din necaz. 53 (Pfm; îal) Din invidie. 54 (Îal) Din capriciu.

boa s.f. 1 (la om și la animale) Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului care provoacă alterarea stării de sănătate; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecțiune, (reg.) beteșug. ◊ Zic. Boală lungă, moarte sigură.Boala somnului = encefalită letargică, boală infecțioasă gravă transmisibilă prin înțepătura muștei țețe. Boală de zahăr = diabet. Boala papagalilor = psitacoză. Boală cîinească = umflarea abdomenului la copiii sugari. Boală de gură și de picioare = febră aftoasă. Boală lungă (sau mare) = febră tifoidă. Boală seacă = tuberculoză pulmonară. Boală lumească (sau secretă) = boală venerică. Boala franțuzească (sau nemțească) = sifilis. Boala italienească = blenoragie. Boală rea = a) epilepsie; b) tifos. Boala copiilor (sau neagră) sau, reg., a boală = epilepsie. Boală actinică v. actinie. Boală autoimună v. autoimun. Boală englezească v. englez. Boală ereditară v. ereditar. Boală exostozică v. exostozic. Boli externe v. extern. Boli interne v. intern. Boală împărătească v. împărătesc. Boală de nervi v. nerv. Boală nervoasă v. nervos. Boală de piept v. piept. Boală sfîntă sau sfînta boală v. sfînt. Boala turcilor v. turc. ◊ Expr. (reg.) Pe boala! = la naiba, pe dracu! A băga pe cineva în boală (ori, fam., în boale, în toate boalele) sau a(-i) băga cuiva boala în oase v. băga. A cloci o boală v. cloci. A-i lua (cuiva) boala cu mîna v. mînă. A duce boala pe picioare v. picior. A fi rău de boală v. rău. A băga rufele în boală (sau boale) v. rufa. A scoate rufele din boală (sau boale) v. rufa. A vîrî (pe cineva) în boală (sau în toate bolile) v. vîrî. ♦ (la plante, la vin etc.) Modificare organică, patologică sau biochimică. 2 Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe. Dii, boală! (STANCU). 3 (fam.) Capriciu, pasiune pentru ceva (sau cineva). Vreau să fiu lăsată în pace, am și eu boala asta. ◊ Loc.adj. De boală = din capriciu, de-al dracului; din necaz, invidie etc. ◊ Expr. A avea boală pe cineva = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva. • pl. boli, (înv., reg.) boale. /<sl. veche боль.

BOALĂ, boli și boale, s. f. 1. Tulburare a activității normale a organismului sub influență unor agenți din mediul interior sau exterior; tulburare a sănătății. Boală de inimă. Boli epidemice.Și-l grijește așa de bine, că peste cîteva zile îl scoate din boală. CREANGĂ, P. 76. Nu vede bine; dar asta poate fi o boală trecătoare. NEGRUZZI, S.I 41. ◊ Fig. Criza, șomajul, risipa, mizeria maselor largi, iată bolile incurabile ale capitalismului. (Popular) Boala copiilor = epilepsie. Toți se speriară că l-a găsit- boala copiilor. GORJAN, H. II 155. Boală lungă sau boală mare = tifos. Boală rea = a) epilepsie; b) tifos. Boală seacă = tuberculoză. Boală de zahăr = diabet. ◊ Loc. adv. (Argotic) De boală = din capriciu, de-al dracului; diri necaz, invidie, răutate etc. ◊ Expr. A băga rufele în boală = a spăla rufele prost, de mîntuială. A scoate rufele din boală = a spăla rufele bine, după ce mai întîi au fost prost spălate. (Familiar) A băga (pe cineva) în boală (sau în boale sau în toate boalele) v. băga. 2. Epitet, dat vitelor (sau altor animale) care nemulțumesc pe om (trag prost, sînt nărăvașe etc.). DU, boală! STANCU, D. 187. Ho! boală!,.. strigă Gîrneață cu glas de tunet. HOGAȘ, DR. II 98.

BOALĂ, boli, s. f. 1. Tulburare a sănătății, datorită unor agenți din mediul interior sau exterior al organismului. ◊ (Pop.) Boala copiilor = epilepsie. Boală lungă (sau mare) = tifos. Boală seacă = tuberculoză. Boală de zahăr = diabet. ◊ Expr. A băga rufele în boală = a spăla rufele prost, de mîntuială. A scoate rufele din boală = a spăla rufele bine după ce mai întîi au fost prost spălate. 2. Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe. 3, (Fam.) Poftă, dorință; capriciu; pasiune. ◊ Expr. A avea boală să... = a avea o dorință, o poftă chinuitoare de a face ceva. ♦ (Fam.) Ciudă, necaz; pornire, pică, invidie. [Pl. și: boale] – Slav (v. sl. bolĩ).

BOALĂ boli f. 1) Tulburare a stării normale a unui organism (uman sau animal); maladie; afecțiune. ~ infecțioasă. ~ epidemică. ~ de piele. ◊ ~a copiilor (sau neagră) epilepsie. ~ de zahăr diabet. Boli profesionale boli care survin în urma exercitării unei profesii. ~ mintală psihoză. A băga pe cineva în ~e a) a băga groaza în cineva; a speria pe cineva de moarte; b) a supăra tare pe cineva. 2) fig. Obișnuință anormală, nedirijată de voință și de rațiune; înclinație excesivă și condamnabilă; viciu; patimă. [G.-D. bolii; Sil. boa-lă; Pl. și boale (în expresii)] /<sl. boli

boală f. vită (în graiul țărănesc): hais, boală. [Cf. bou].

boală f. 1. dărăpănarea sănătății: boala copiilor, epilepsie; boală câinească, umflarea pântecelui la copiii de țâță; boală uscată, consumpțiune; 2. stricăciune (la plante). [Slav. BOLĬ].

boálă f., pl. e și (est) bolĭ (vsl. bolĭ, bolnav; sîrb. bol, durere, rus. bolĭ, durere. V. bolesc, boleșniță, bolnav). Stricarea sănătățiĭ, starea ființeĭ orĭ planteĭ bolnave, ca atuncĭ cînd suferă de frigurĭ, holeră, oftică, dalac, mălură, tăcĭune ș.a. (V. epidemie, diateză). Fig Pasiune, manie: acest om are boala politiciĭ. Persoană nesuferită, cĭumă, scîrbă: cine-ĭ cĭuma asta? Epitet injurios cu care țăranu se adresează viteĭ: hăĭs, boală! A băga în boală saŭ în boale, a îngrozi, a emoționa grozav. A băga rufele’n boală, a le murdări spălîndu-le răŭ. Boala copiilor, epilepsie. Boală cînească, socote, unflarea pînteceluĭ la copiĭ cînd îi înțarcă și mănîncă fără să se sature. Boală uscată, consumare, stingere, marazm.

aboală[1] sf vz boală

  1. Variantă neconsemnată la intrarea principală, unde este indicată forma compusă a boală. — gall

ABOA sf. 🩺 pop. Boala copiilor, epilepsie [a5 + boală].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

boa s. f., g.-d. art. bolii; pl. boli / (pop., fam.) boale (în: a băga în boale)

boa s. f., g.-d. art. bolii; pl. boli/boale (în expr. a băga în boale)

boa s. f., g.-d. art. bolii; pl. boli (în expr. și boale: a băga în boale)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOA s. v. capriciu, chef, ciudă, fandoseală, fantezie, fason, fiță, gelozie, invidie, maimuțăreală, moft, naz, nărav, necaz, pasiune, patimă, pică, pizmă, poftă, pornire, prosteală, ranchiună, sclifoseală, toană, viciu.

BOA s. 1. (MED.) afecțiune, maladie, (rar) rău, suferință, (livr.) morb, (pop.) beteșug, patimă, vătămare, (înv. și reg.) neputință, (reg.) betegie, betejeală, (înv.) lâncezime, lângejune, lângoare, morbiciune, pătimire. (A pune diagnosticul unei ~.) 2. (MED.) boala lui Addison = diabet bronzat; boala lui Bazedow = bazedov, gușă exoftalmică; boala lui Hodgkin v. limfogranulomatoză malignă; boala lui Nicolas-Favre = limfogranulomatoză inghinală subacută; boala lui Pierre Marie și Marinescu v. acromegalie; boala lui Recklinghausen v. osteoză fibrochistică; boala papagalilor = psitacoză; boala Rustițki-Kahler v. mielom; boala somnului = encefalită letargică; boală mintală v. nebunie; boală venerică = (pop.) boală lumească. 3. (MED. VET.) boala lui Carré = (pop.) jigăraie, jigodie, rapăn.

BOA s. 1. (MED.) afecțiune, maladie, (rar) rău, suferință, (livr.) morb, (pop.) beteșug, patimă, vătămare, (înv. și reg.) neputință, (reg.) betegie, betejeală, (înv.) lîncezime, lîngejune, lingoare, morbiciune, pătimire. (Are o ~ ascunsă.) 2. (MED.) boala lui Addison = diabet bronzat; boala lui Basedow = bazedov, gușă exoftalmică; boala lui Pierre Marie și Marinescu = acromegalie; boala somnului = encefalită letargică; boală mintală = alienare, alienație, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală, (pop.) nebuneală, (înv. și reg.) smintă, (Transilv., Maram. și Ban.) bolînzie, (prin Bucov.) sălteală, (Mold.) zăluzeală, zăluzie, zărgheală, zărghenie, (fam.) căpială, (fig.) rătăcire, scrînteală, țăcăneală; boală venerică = (pop.) boală lumească. 3. (MED. VET.) boala lui Carre = (pop.) jigăraie, jigodie, rapăn.

boa s. v. CAPRICIU. CHEF. CIUDĂ. FANDOSEALĂ. FANTEZIE. FASON. FIȚĂ. GELOZIE. INVIDIE. MAIMUȚĂREALĂ. MOFT. NAZ. NĂRAV. NECAZ. PASIUNE. PATIMĂ. PICĂ. PIZMĂ. POFTĂ. PORNIRE. PROSTEALĂ. RANCHIUNĂ. SCLIFOSEALĂ. TOANĂ. VICIU.

BOALĂ-CÂINEASCĂ s. v. ftizie, tebece, tuberculoză.

BOALĂ-LUMEASCĂ s. v. boală venerică.

BOALĂ-LUNGĂ s. v. febră tifoidă, tifos.

BOALĂ-MARE s. v. febră tifoidă, tifos.

BOALĂ-REA s. v. epilepsie, febră tifoidă, tifos.

boală-cîinească s. v. FTIZIE. TEBECE. TUBERCULOZĂ.

boală-lumească s. v. BOALĂ VENERICĂ.

boală-lungă s. v. FEBRĂ TIFOIDĂ. TIFOS.

boală-mare s. v. FEBRĂ TIFOIDĂ. TIFOS.

boală-rea s. v. EPILEPSIE. FEBRĂ TIFOIDĂ. TIFOS.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

boală (-oli), s. f.1. Maladie, afecțiune, beteșug. – 2. Calamitate, dezastru. – 3. Hoit, mortăciune; termen ofensiv care se folosește cu privire la animale, și uneori și la oameni. Sl. bolĭ „bolnav” (Miklosich, Slaw. Elem., 15), cf. sb. bol(a) „boală”, rus. bolĭ „durere”. Cf. boli și bolnav; bală.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

BOALĂ. Subst. Boală, morb (livr.), afecțiune, suferință, suferire (înv.), maladie (livr.), morbiditate; chin, chinuire, chinuială (rar), durere, zăcare, zacere, zăcut, zălezeală (reg.), gogire (pop. și fam.), betegie (reg.), beteșug (pop.), betejeală (pop.), războlire (pop.); molimă (pop.), epidemie, endemie, contagiune (înv.), boliște (reg.), boleșniță (pop.), boleaznă (pop.), epizootie; îmbolnăvire; infectare, infecție, contaminare, contagiune, contagiere, molipsire, molipseală (rar); intoxicare, intoxicație, otrăvire. Malignitate; benignitate. Ipohondrie, nosofobie. Bolnav, suferind, pacient, ipohondru. Adj. Bolnav, bolnăvior (dim.), suferind, războlit (pop.), suferitor (rar), beteag (pop.), betejit (reg.), zăcaș (reg.), căzut la pat, cu un picior în groapă; bolnăvicios, maladiv, morbid, morbos (rar); nesănătos, șubred, debil, ticălos (înv.), slab, slăbit, plăpînd, firav, slăbuț, astenic. Ipohondru. Infecțios, molipsitor, contaminant, contagios, epidemic, endemic. Malign; benign. Vb. A fi bolnav, a boli (pop.), a suferi, a fi suferind, a se chinui, a pătimi, a boli la pat (pop.), a zăcea, a sta la (în) pat, a gogi (pop. și fam.), a zălezi (reg.). A se îmbolnăvi, a se bolnăvi (pop.), a coace o boală, a cădea (bolnav) la pat, a se războli (pop.), a se beteji (reg.), a cădea la (în) zăcare; a se molipsi, a se contamina, a se infecta; a se intoxica. A îmbolnăvi, a contamina, a contracta (a lua) o boală, a contagia, a infecta. A arăta rău (prost), a se zbate în ghearele morții, a fi cu un picior în groapă, a-l căuta moartea, a fi bolnav de moarte, a mirosi a pămînt, a fi mai mult mort decît viu, a fi între viață și moarte. V. doctor, durere, fobie, infirmitate, instituții sanitare, manie, medicament, nebunie, tratament medical.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Senectus ipsa est morbus (lat. „Bătrînețea însăși e o boală”) – Terențiu, Formio (act. IV, sc. 1). Personajul Demipho îl întreabă pe Chremes, fratele lui mai în vîrstă, de ce a întîrziat, la care ultimul răspunde că a fost reținut de boală. Ce fel de boală? – Cum, ce fel? Și bătrînețea e o boală! Se adresează celor care, aidoma eroului lui Terențiu, consideră că bătrînețea nu e o stare firească a omului în amurgul vieții, ci e o maladie fără leac. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

boală, boli s. f. 1. animal de tracțiune; dobitoc. 2. (numai la sg.) invidie, ciudă; motiv de supărare.

a avea boală (pe cineva) expr. 1. a invidia (pe cineva), a pizmui (pe cineva). 2. a avea resentimente (față de cineva)

a băga (ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect.

a băga boala (în cineva) expr. a excita (pe cineva), a ațâța (pe cineva).

a băga în boală / în boale expr. 1. a înspăimânta. 2. a enerva, a înfuria.

a da în boale expr. 1. a se îmbolnăvi de blenoragie. 2. a se enerva, a se înfuria.

a i se trage boala de la dop expr. (glum.) a se îmbolnăvi din cauza excesului de băuturi alcoolice.

a lăsa (pe cineva) în boli / în moara lui expr. (pop.) a lăsa (pe cineva) în pace.

a vârî (pe cineva) în boală / în draci / în groapă / în sperieți expr. 1. a speria tare; a îngrozi, a înfricoșa, a înspăimânta. 2. a enerva, a înfuria.

Intrare: boală
boală1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F59)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boa
  • boala
plural
  • boli
  • bolile
genitiv-dativ singular
  • boli
  • bolii
plural
  • boli
  • bolilor
vocativ singular
plural
boală2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boa
  • boala
plural
  • boale
  • boalele
genitiv-dativ singular
  • boale
  • boalei
plural
  • boale
  • boalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aboa
  • aboala
plural
  • aboale
  • aboalele
genitiv-dativ singular
  • aboale
  • aboalei
plural
  • aboale
  • aboalelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boa, boli / boa, boalesubstantiv feminin

  • 1. (La om și la animale) Modificare organică sau funcțională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boală de inimă. Boli epidemice. DLRLC
    • format_quote Și-l grijește așa de bine, că peste cîteva zile îl scoate din boală. CREANGĂ, P. 76. DLRLC
    • format_quote Nu vede bine; dar asta poate fi o boală trecătoare. NEGRUZZI, S.I 41. DLRLC
    • format_quote figurat Criza, șomajul, risipa, mizeria maselor largi, iată bolile incurabile ale capitalismului. DLRLC
    • 1.1. Boli profesionale = boli care survin în urma exercitării unei profesii. NODEX
    • 1.2. Boala somnului = boală infecțioasă gravă transmisibilă prin înțepătura muștei țețe. DEX '09 MDA2 DEX '98
    • 1.3. Boala papagalilor = psitacoză. DEX '09 MDA2 DEX '98
      sinonime: psitacoză
    • 1.4. popular Boala copiilor = epilepsie. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: epilepsie
      • format_quote Toți se speriară că l-a găsit boala copiilor. GORJAN, H. II 155. DLRLC
    • 1.5. popular Boală lungă (sau mare, rea ori, învechit, rusească) = febră tifoidă. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tifos
    • 1.6. popular Boală rea (ori, învechit, sfântă) = epilepsie. MDA2 DLRLC
      sinonime: epilepsie
    • 1.7. popular Boală rea = tifos. DLRLC
      sinonime: tifos
    • 1.8. popular Boală seacă = tuberculoză pulmonară. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: tuberculoză
    • 1.9. popular Boală de zahăr = diabet. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      sinonime: diabet
    • 1.10. Boală mintală = psihoză. NODEX
      sinonime: psihoză
    • 1.11. regional Sifilis. MDA2
      sinonime: sifilis
    • 1.12. regional Epilepsie. MDA2
      sinonime: epilepsie
    • 1.13. regional Febră tifoidă. MDA2
    • 1.14. (La plante, la vin etc.) Modificare organică, patologică sau biochimică. DEX '09 MDA2 DEX '98
  • 2. Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe. DEX '09 MDA2 DLRLC
    • format_quote Dii, boală! STANCU, D. 187. DLRLC
    • format_quote Ho! boală!,.. strigă Gîrneață cu glas de tunet. HOGAȘ, DR. II 98. DLRLC
  • 3. familiar Capriciu, pasiune pentru ceva (sau cineva). DEX '09 MDA2
    • chat_bubble popular A face cuiva boala = a necăji pe cineva până se îmbolnăvește. MDA2
      • chat_bubble A băga pe cineva în necaz. MDA2
      • chat_bubble A veni cuiva de hac. MDA2
    • chat_bubble popular A avea boală la cineva = a place mult pe cineva. MDA2
    • chat_bubble A avea boală să... = a avea o dorință, o poftă chinuitoare de a face ceva. DLRM
  • comentariu Forma de plural boale se folosește numai în expresii: (?), (?). DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.