2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bunar sm [At: JAHRESBER. III, 314 / Pl: ~i / E: tc lunar] (Trm) Puț.

bunár n., pl. e (sîrb. bunar, d. turc. bunar și punar, puț). Ban. Olt. Puț.

Kurt-Bunar n. plasă din districtul Varnei, alipită României: 48.000 locuitori.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUNAR s. v. apă, fântână, puț.

Intrare: Bunar
Bunar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bunar
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bunar
  • bunarul
  • bunaru‑
plural
  • bunare
  • bunarele
genitiv-dativ singular
  • bunar
  • bunarului
plural
  • bunare
  • bunarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)