3 intrări

126 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băgat1 sn [At: BIBLIA (1688), 662/11 / Pl: ? / E: băga] 1-4 Băgare (1-4). 5 (Spc; îcs) De-a-~ul sau de-a-~ele (la arest) Joc de copii care constă în scoaterea din joc („arestare”) a copilului care nu nimerește o piatră din mijlocul unui cerc, țintind în ea cu o altă piatră. 6 (Îe) ~ul mâinii în foc pentru cineva încredere deplină în cineva Si: băgare (6). 7 (Îe) ~ul mâinii în sânge Omorâre. 8 Ascundere. 9 (Înv; îe) ~ul capului în foc pentru cineva Primejduire a vieții pentru cineva Si: băgare (9). 10 (Fam; îe) ~ul în gură sau (pe) sub nas ori sub nări Mâncat1 (1). 11-12 (Îe) ~ în sau la urechi Ascultare (cu mare atenție). 13 (Îe) ~ în sau la cap Pricepere a ceva. 14 (Îae) Ținere minte a ceva. 15 (Îe) ~ul a ceva în capul cuiva Convingere că ceva nu este adevărat. 16 (Îae) înțelegere a ceva. 17 (Îe) ~ul minților în cap Cumințire. 18 (Fam; îe) ~ în cap sau în minte Propunere a ceva. 19 (Fam; îe) ~ul nasului undeva sau în ori la ceva Amestecare în ceva ce nu-l privește. 20 (Fam; îe) ~ul pe mânecă Speriere de consecințele unei fapte săvârșite Si: (fam) sfeclire. 21 (Rar; îe) ~ul a ceva în sau la buzunar Furt. 22 (Îe) ~ul a ceva în sau la buzunar ori în pungă încasare a banilor câștigați la pariu. 23 (Pfm; pan; îe) ~ul cuiva la sau în buzunar Dovedire a superiorității asupra cuiva într-o discuție. 24-25 (Determinare să intre sau) intrare (prin convingere ori folosind forța) undeva (în casă în curte etc.) Si: aducere, băgare (24-25), conducere, mânare. 26 (Fam; îe) ~ul cuiva sub covată sau sub masă îmbătare (la o petrecere) a cuiva mai puțin rezistent la băutură. 27 (Fam; îe) Depășire a cuiva la o întrecere Si: băgare (27), biruire, învingere. 28 (Îe) ~ul cuiva la închisoare sau la temniță, pușcărie, ocnă, (înv) prinsoare, (fam) la gros, la pârnaie Întemnițare. 29 (Fam; îe) ~ul în cârd cu cineva Întovărășire cu cineva (în vederea unor acțiuni reprobabile) Si: înhăitare, înhăitat1. 30-31 (Pfm; îe) ~ul animalelor la sau în plug ori în cârd cu cineva întovărășire cu cineva la lucrări (agricole sau) ale păstoritului. 32 (Înv; îe) ~ul cuiva la mijloc înconjurare. 33 (Fam; fig; îae) Punere a cuiva într-o situație dificilă Si: încolțire. 34-35 (Îvr; îe) ~ul unei persoane în mâinile cuiva Lăsarea unei persoane la discreția sau la puterea cuiva. 36 (Psr; îe) ~ul oilor în măsură Alegere a mieilor de la oi. 37 (Construit cu pp „în” sau „la”) Băgare (32). 38 (Pop; d. oameni sau lucruri de același fel) Amestecare. 39 (Fam; îe) ~ul în ochii cuiva îndrăzneală față de cineva. 40-41 (Îe) ~ul în sufletul sau (pe) sub pielea cuiva Insistență pe lângă cineva pentru (a-i câștiga încrederea sau) a-l descoase. 42 (Fig; îe) ~ul (de viu) în mormânt sau în groapă ori în pământ Sinucidere. 43 (Fig; îae) Omorâre. 44 (Trs; îe) ~ după masă Așezarea mesei pentru a mânca. 45 (Trs; îae) Așezare la masă a cuiva pentru a mânca. 46 (Fig; cpp „în”, „la”, „între”) Aducere a ceva undeva. 47 (Îe) ~ul de zâzanie (sau intrigă, râcă, vrajbă) Producere de discordie Si: învrăjbire. 48 (Fam; îe) ~ul unui fitil sau de fitile împotriva cuiva Calomniere. 49 (Înv; îe) ~ul a ceva ca zălog Garantare. 50 Băgare (45). 51 Băgare (51). 52 (Pfm; îe) ~ul actelor (de căsătorie) Depunere a actelor necesare pentru căsătoria civilă. 53 (Arg; îe) ~ul cuiva în fabrica de pumni Luarea cuiva la bătaie. 54 (Trs; îe) ~ul ca soldat sau în soldăție, cătană ori în cătănie înrolare (în armată). 55 (Îe) ~ul la stăpân Intrare în slujbă la cineva. 56 (Fig; îae) Băgare (56). 57 (Pex; Mol; Buc) Băgare (57). 58 Băgare (58). 59 Băgare (59). 60 (Îe) ~ul în datorii Băgare (54). 61 (Îe) ~ul cuiva în datorii Băgare (55). 62 (Îe) ~ul cuiva în boală câinească sau în toate boalele, în năbădăi, în alte alea sau ~ul bolii în oasele cuiva Băgare (56). 63 (Fig; îae) Băgare (57). 64 (Îe) ~ul cuiva în frică (sau în groază, în toate groazele, în spaimele morții) ori în ceasul morții, în friguri, (fam) răcori, în toate răcorile, (reg) în tușă, în (toți) sperieți(i) ori ~ul fricii în oase cuiva Băgare (58). 65 (Fpp; îe) ~ul cuiva în draci sau în toți dracii ori ~ul de draci în cineva Băgare (59). 66 (Îe) ~ul de vină cuiva sau (rar) ~ul în vină a cuiva Acuzare. 67-68 (Îe) ~ul în viteză a cuiva Silire a cuiva să (acționeze sau) să lucreze mai repede. 69-73 (Îe) ~ul în viteză Băgare (63-66). 74-76 (Îe) ~ul în seamă a cuiva Băgare (67-68). 77 (Înv) Socotire. 78 (Înv; îe) ~ul de seamă Băgare (71).

băgat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, PS. 189/10 / Pl: ~ați, ~e / E: băga] 1-4 (D. oameni sau obiecte; construit cu pp „în”) Făcut să intre într-un spațiu restrâns, într-un recipient etc. și lăsat acolo Si: introdus2, vârât2. 5-8 Intrat (în casă sau) în curte (prin convingere sau) folosind forța Si: adus2, condus2, mânat2. 9 (Pop) Ascuns. 10 (Construit cu pp „în” sau „la”) Intrat într-un loc (închis) pentru o durată de timp mai mare sau mai mică Si: ascundere, vârâre. 11 (D. oameni) Intrat, în treacăt, la cineva Si: angajat2 Cf băga (40). 12 Introdus într-un spațiu gol Si: trecut2 Cf băga (48). 13 (Îs) ~ în seamă Observat2. 14 (D. oameni, animale sau bunuri de același fel) Amestecat2. 15 (Fig; construit cu pp „în”, „la”, „între”; d. obiecte) Adus2 undeva. 16 (Mol; Buc; d. decizii hotărâtoare) Care este luată pentru toți Si: angajat2, învoit. 17 Introdus într-un spațiu gol. 18 (D. oameni) Care a fost adus într-o stare, de obicei, proastă, prin îndemnare la ceva.

BĂGAT sbst. Faptul de a (se) băga.

BĂGA, bag, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra2. ◊ Expr. (Tranz.) A băga ceva în gură = a mânca. A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; b) a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. A(-și) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. A băga (ceva) în (sau la) cap = a ține minte un lucru. A băga (cuiva ceva) în (sau la) cap = a) a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc.; b) a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. A(-și) băga mințile în cap = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. A băga (cuiva) frica în oase sau a băga pe cineva în sperieți (sau în răcori) = a speria rău (pe cineva). A băga (pe cineva) în boală (sau în boale) = a înspăimânta (pe cineva). A băga (pe cineva) în draci = a necăji, a întărâta (pe cineva). (Fam.) A băga pe cineva în viteză = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (Refl.) A se băga în sufletul (sau în ochii, sub pielea) cuiva = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (Tranz.) A băga de viu în mormânt = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. A o băga pe mânecă = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. A băga zâzanie (sau vrajbă, intrigă) (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (Arg.) A băga un fitil (sau fitile împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). 2. Tranz. și refl. A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă.Expr. (Tranz.) A băga (pe cineva) în pâine = a da (cuiva) o slujbă. (Arg.) A băga (pe cineva) în fabrica de pumni = a lua la bătaie (pe cineva). (Fam.) A băga actele (de căsătorie) = a depune actele cerute pentru căsătorie. 3. (În expr.) (Tranz.) A băga seama (la ceva) = a fi atent, a observa. A băga în seamă (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). A băga de seamă = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (Refl.) A se băga de seamă = a se observa, a se remarca (ceva). – Et. nec.

BOGAT, -Ă, bogați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) care dispune de multe mijloace materiale, care are mulți bani; (om) avut. 2. Adj. Care se află, care conține ceva în cantitate mare. Fructele sunt bogate în vitamine. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. 3. Adj. (Despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. – Din sl. bogatŭ.

a băga harfe expr. [Argotic] a vorbi excesiv de curtenitor, amabil cu cineva (cu scopul de a convinge sau chiar a păcăli);

băga [At: COD. VOR2. 21v/6 / Pzi: bag / E: ns cf ngr βάζω) (vz βάλλω) „a pune”] 1 vt (Cpp „în”; d. obiecte, mai rar despre oameni, ființe sau părți ale lor) A face să intre (ceva sau) cineva într-un spațiu mărginit, într-un recipient etc. și a-l lăsa acolo Si: a introduce, a vârî. 2 vt (Îe) A(-și) ~ (pentru cineva) mâna în foc A nu avea nici cea mai mică îndoială despre cinstea cuiva Si: a garanta. 3 vt (Înv; îe) A(-și) ~ mâna în sânge A omorî. 4 vt (Pop) A ascunde. 5 vt (Înv; îe) A(-și) ~ capul în foc (sau pentru cineva) A-și pune viața în primejdie (pentru cineva). 6 vt (Fam; îe) A ~ în gură sau (pe) sub nas, rar, sub nări A mânca. 7 vt (Îvp; îe) A ~ în (sau la) urechi A asculta (cu mare atenție). 8 vt (Fam; îe) A ~ în (sau la) cap A ține minte un lucru Si: a pricepe. 9 vt (Îe) A ~ (cuiva) în cap (ceva) A face (pe cineva) să creadă ceva ce nu este adevărat. 10 vt (Îae) A face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc. 11 vt (Fam; îe) A(-și) ~ mințile în cap A se cuminți. 12 vt (Fam; îe) A(-și) ~ în cap (sau în minte) A-și propune. 13 vt (Fam; îe) A(-și) ~ nasul (undeva) sau în (ori la) ceva A se amesteca într-o problemă, afacere etc. care nu-l privește. 14 vt (Fam; îe) A o ~ pe mânecă A se speria (de consecințele unei fapte săvârșite) Si: a o sfecli. 15 vt (Rar; îe) A ~ (ceva) în (sau la) buzunar A fura. 16 vt (Pop; îe) A ~ (pe cineva) în (sau la) buzunar (sau în pungă) A încasa banii câștigați de la cineva la un rămășag. 17 vt (Pfm; pan; îe) A ~ pe cineva în (sau la) buzunar A-și dovedi superioritatea cuiva într-o discuție. 18 vt (D. oameni sau d. animale) (A face să intre sau) a intra (prin convingere sau folosind forța) undeva (în casă, în curte etc.) Si: a aduce, a conduce, a mâna. 19 vt (Fam; îe) A ~ (pe cineva) sub covată (sau masă) A îmbăta pe cineva mai puțin rezistent la o petrecere sau la băutură. 20 vt (Fam; îae) A lăsa în urmă într-o întrecere Si: a birui, a învinge. 21 vt (Îe) A ~ (pe cineva) în (sau la) închisoare (sau la) temniță, pușcărie, ocnă, (înv) prinsoare, (fam) la gros A întemnița. 22 vr (Fam; îe) A se ~ în cârd cu (cineva) A se întovărăși cu cineva (în vederea unor acțiuni reprobabile) Si: a se înhăita. 23 vt (Pfm; îe) A ~ (animalele) la (sau în) plug (sau în cârd) cu cineva A se întovărăși cu cineva (pentru lucrările agricole sau ale păstoritului). 24 vt (Înv; îe) A ~ (pe cineva) la mijloc A înconjura. 25 vt (Fam; fig; îae) A pune pe cineva într-o situație dificilă Si: a încolți. 26 vt (Înv; îe) A ~ (pe cineva) la mână A prinde. 27 vt (Îvr; îe) A ~ (pe cineva) în mâinile cuiva A lăsa pe cineva la discreția sau în puterea cuiva. 28 vt (Psr; îe) A ~ oile în lapte A înțărca mieii. 29 vt (Înv; îe) A ~ oile în măsură A alege mieii de la oi. 30 vr (Cpp „în” sau „la”) A intra într-un loc (închis) pentru o durată mai mare sau mai mică de timp Si: a se vârî, a se ascunde. 31 vr (Pop; cpp „până la”) A intra în treacăt (la cineva). 32 vr (Pop; d. oameni sau lucruri de același fel; construit cu pp „în”, „între” sau „printre”) A se amesteca. 33 vr (Fam; îe) A se ~ în ochii cuiva A fi îndrăzneț cu cineva. 34 vr (Îe) A se ~ în sufletul sau (pe) sub pielea cuiva A se face, cu insistență, observat de cineva (pentru a-i câștiga încrederea sau a-l descoase). 35-36 vtr (Fig; îe) A (se) ~ (de viu) în mormânt sau în groapă, (pex) în pământ A (se) omorî cu zile. 37-38 vtr (Trs; îe) A (se) ~ după masă A (se) așeza la masă pentru a mânca. 39 vt (Fig; construit, de obicei, cu pp „în”, „la”, „între”) A aduce (ceva) undeva Si: a introduce. 40 vt (Îe) A ~ zâzanie (sau intrigă, râcă, vrajbă) A produce discordie (între oameni) Si: a învrăjbi. 41 vt (Fam; îe) A ~ un fitil (sau Utile) (împotriva cuiva) A calomnia. 42 vt (Înv; îe) A ~ (ceva) zălog A zălogi. 43-44 vtr (D. oameni) A (se) angaja. 45 vt (Îe) A ~ (pe cineva) în pâine A da (cuiva) o slujbă. 46 vt (Fam; îe) A ~ actele (de căsătorie) A depune actele necesare pentru căsătorie civilă. 47 vt (Arg; îe) A~ (pe cineva) în fabrica de pumni A lua la bătaie (pe cineva). 48 vr (Trs; îe) A se ~soldat (sau în soldăție, cătană ori în cătănie) A intra în armată. 49 vr (Îe) A se ~ la stăpân A intra slugă la cineva. 50 vr (Fig; îae) A fi obligat să asculți de voința altuia prin angajamentul făcut. 51 vr (Mold; Buc; pex) A lua o decizie hotărâtoare pentru toți Si: a se angaja, a se învoi. 52 vt A introduce printr-un spațiu gol Si: a trece. 53 vt A împinge pe cineva (într-o stare oarecare, de obicei mai proastă) îndemnându-l la ceva. 54-55 vtr (Îe) A (se) ~ în datorii A(-l) face (să facă) datorii. 56 vt (Pop; îe) A ~ pe cineva în boală câinească sau în toate boalele, în năbădăi, în alte alea ori a-i ~ cuiva boala în oase A îmbolnăvi pe cineva. 57 vt (Fig; îae) A face pe cineva să-și piardă cumpătul. 58 vt (Îe) A ~ pe cineva în frică (sau în groază, pop în toate grozile, în spaimele morții) ori în ceasul morții, în friguri, (fam) în răcori, în toate răcorile, (reg) în tușă, în (toți) sperieți(i), ori a-i ~ (cuiva) frica în oase A speria rău (pe cineva) Si: a îngrozi, a înfricoșa, (pop) a înfrica. 59 vt (Fpp; îe) A ~ pe cineva în draci (sau în toți dracii) sau a ~ draci în cineva A enerva (foarte rău). 60 vt (Îe) A ~ (cuiva) vină sau (rar) A ~ (pe cineva) în vină A acuza. 61 vt (Fam; îe) A ~ pe cineva în viteză A sili pe cineva să acționeze sau să lucreze mai repede, cu promptitudine. 62 vt (D. mașini; îe) A ~ în viteză A cupla roțile la motor. 63 vt (Îae) A porni. 64-65 vtr (Fig; îae) A (se) grăbi. 66 vt (Îe) A ~ în (sau la) seamă (ceva sau pe cineva) A da (deosebită) atenție (la ceva sau cuiva). 67 vt (Îe) A ~ în seamă pe cineva A fi curtenitor (cu cineva). 68 vt (Îae) A asculta de cineva. 69 vt (Înv) A ~ a seamă pe cineva A da atenție cuiva. 70 vi (Îe) A ~ seamă la ceva A fi atent la ceva Si: a observa. 71 vi (Înv; îae) A socoti. 72 vi (Îe) A ~ de seamă A avea grijă (de ceva). 73-74 vi (Îlav) (După) cum bag de seamă (După cum) mi se pare.

bogat, ~ă [At: COD. VOR. 117/14 / V: (reg) bâg~ / Pl: ~ați, ~e / E: vsl бгатъ[1]] 1-2 smf, a (Om) care are mulți bani Si: (îvp) avut, (îvp) cuprins. 2[2] a (Îe) Putred de ~ Foarte bogat. 3 a Care conține ceva în cantitate mare. 4 a Rodnic. 5 a (D. flori) Învoit. 6 a (Îe) Gură ~ă Guraliv. 7 a (Reg; îf băgat) Corpolent. 8 a (Înv) Numeros. 9 a Scump 10 a Fastuos. 11 a Luxos. 12 sf (Îrg) Bucată de minereu de aur sau argint.

  1. Etimonul corect ortografiat este: богатъ, provenit din protoslavul *bogъ (avere, parte; dumnezeu) + suf. adjectival *-atъ (caracteristică a ceva) — Ladislau Strifler
  2. Numerotare greșită a sensurilor – se reia sensul 2. — Ladislau Strifler

băgá vb. I. I (în opoz. cu „a scoate”) 1 tr. (compl. indică obiecte, ființe etc.; urmat de determ. locale introduse prin prep. „în”, „la”, „sub”) A introduce, a pune, a vîrî într-un loc, într-un spațiu etc. mărginit (închis sau acoperit). Bagă cheia în broască. ◇ Expr. A băga (ceva) în gură = a mînca. A băga (ceva) în (sau la) cap = a reține ceva; a pricepe bine (ceva). A băga (cuiva ceva) în cap = a) a face pe cineva să înțeleagă bine ceva, să se convingă de ceva; b) a face pe cineva să creadă ceva (neadevărat), să fie obsedat de ceva. A-și băga capul în foc = a-și pune viața în pericol. A-și băga mîna în sînge = a face moarte de om. A băga pe cineva la apă v. apă. A-și băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) v. bot. A băga în buzunar v. buzunar. A băga în buzunar (pe cineva) v. buzunar. A-și băga carnea în (sau la) saramură v. came. A băga pe toți într-o ciorbă v. ciorbă. A-și băga coada în ceva v. coadă. Își bagă, și-a băgat dracul coada (în...) v. coadă. A(-și) băga mîinile pînă-n (sau pînă la) coate v. cot. A-și băga capul (sănătos sau teafăr, zdravăn etc.) sub evanghelie v. evanghelie. A-și băga mințile în cap v. minte. A-și băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, peste tot, unde nu-i fierbe oala) v. nas. A băga (pe cineva) în sîn v. sîn. A-i băga cuiva un șarpe în sîn v. șarpe. A-și băga mințile în traistă v. traistă. ◆ A face să intre în ceva izbind; a vîrî, a împlînta. A băgat cuțitul în el. ◇ Expr. A băga cuiva sula în coastă (sau coaste) v. sulă. A introduce, a face să treacă printr-un orificiu, printr-o deschidere etc. Bag ața prin urechea acului. ◇ Expr. A-și băga capul în laț v. laț. 2 tr. (compl. indică ființe; urmat de determ. locale introduse prin prep. „în”, „la”, „sub”, „înlăuntrul” sau de adv. de loc) A face, a determina, a obliga să intre într-un spațiu închis sau acoperit; a duce, a mîna în... (sau sub...). A băgat pisica în casă. ◇ Expr. A băga pe cineva (de viu) în groapă (sau în pămînt) = a) a omorî pe cineva cu zile; b) a-i produce cuiva necazuri foarte mari (care să-l coste viața); c) a înmormînta. A băga pe cineva sub masă = a) a îmbăta pe cineva (facîndu-l să cadă sub masă); b) a învinge pe cineva într-o acțiune, într-o discuție etc. A băga pe cineva sub covată = a) a întrece pe cineva (umilindu-l); b) a învinge, a birui pe cineva. A băga (boii, vitele etc.) în cîrd cu cineva = a) a se întovărăși cu cineva (pentru lucrările agricole sau ale păstoritului); b) ext. a se asocia cu cineva; a-și face de lucru cu cineva. A băga pe cineva la mijloc = a) a înconjura; b) a pune pe cineva să medieze un conflict, (pop.) A băga oile în lapte = a) a despărți oile de miei și a începe a le mulge; b) ext. a înțărca mieii. A băga pe cineva în cofă v. cofă. A băga pe cineva (de viu) în mormînt v. mormînt. A băga sau a-și pune (boii, vitele etc.) la (sau în) plug cu cineva v. plug. ◆ (determ. prin „în lanțuri”, „în fiare”) A lega. În temniță, l-a băgat în lanțuri. 3 tr. (cu determ. ca „în închisoare”, „în temniță”, „la ocnă”, „la răcoare” etc.) A întemnița, a închide. Pentru furt l-a băgat în închisoare. ◇ Expr. A băga în lanțuri (sau în lanț) (pe cineva) v. lanț. A băga la umbră v. umbră. 4 refl. (despre oameni sau animale; urmat de determ. locale introduse prin prep. „în”, „sub”, „între”, „printre”, „după” sau de adv. de loc) A intra într-un loc îngust, închis, acoperit sau într-o mulțime, cu intenția de a se ascunde, de a se face nevăzut etc. S-a băgat sub streașină cînd a început ploaia. Pentru a i se pierde urma s-a băgat în mulțimea de pe stradă. ◇ Expr. A se băga în ochii cuiva = a) a se face cu insistență observat de cineva, spre a-i cîștiga încrederea, spre a-l convinge despre ceva; b) a arăta cuiva (cu insistență) dovezi de simpatie, de dragoste (interesată). A (i) se băga (pe) sub piele sau (pe) sub pielea cuiva v. piele. A se băga în sufletul cuiva v. suflet. ◆ A se ascunde. S-a băgat sub pat de frica hoților. ◆ (reg.; urmat de determ. introduse prin prep. „la”, „pe la”, „pînă la”) A se abate. Și la crîșmă se băga Și vin cerea o oca (POP.). 5 refl. (despre ființe) A se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi. Nu vă mai băgați așa în mine! 6 tr. A îndesa, a înfunda, a trage. Bagă căciula pe cap. 7 tr. (compl. indică sume de bani) A plasa, a investi (într-o marfă, într-o întreprindere etc.). A băgat o mulțime de bani în firmă. 8 tr. (fam.; compl. indică produse alimentare) A aduce în magazine. Au băgat pîine proaspătă. II 1 tr., refl. A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja într-un serviciu. L-am băgat funcționar la primărie. ◇ Expr. (refl.) A se băga la stăpîn = a) a intra slugă la cineva; b) a fi obligat să asculte de voința altei persoane prin angajamentul făcut. A se băga în (ori la) codru v. codru. (A se băga) slugă (sau argat) la dîrloagă v. dîrloagă. A băga în pîine (pe cineva) v. pîine. ◆ (pop.; tr.; cu determ. „la oaste”, „cătană”, „în cătănie”, „în cătane”) A lua (pe cineva) la armată; a înrola. Femeia plîngea că i-au băgat feciorul la oaste. 2 refl. (pop.; fam.; despre oameni; urmat de un vb. la conjunct.) A se angaja să facă ceva. Mă bag să curăț grădina. ◆ A se amesteca într-o afacere, într-o discuție etc. S-a băgat într-o treabă necinstită. ◇ Expr. A se băga în cîrcotă (cu cineva) v. cîrcotă. A se băga ca (ori cum se bagă) musca-n lapte v. muscă. A se băga în terciul cuiva v. terci. A se băga (nepoftit ori nechemat) în vorbă v. vorbă. 3 tr. (pop.; fam.; compl. indică acte) A înainta autorităților competente. Am băgat plîngere la tribunal. Au băgat actele de căsătorie la Starea civilă. ◇ Loc.vb. A băga pîră (după cineva) v. pîră. ◇ Expr. A băga instanție v. instanță. 4 tr. (compl. indică oameni; cu determ. introduse prin prep. „în”, „la”) A aduce pe cineva într-o situație neplăcută sau dificilă. Prin intervenția făcută a băgat-o în necazuri. ◇ Loc.vb. A băga pe cineva în groază (sau în toate grozile morții) = a speria, a înfricoșa, a îngrozi pe cineva. A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) v. intra. A-și băga viața în nevoi sau a băga (pe cineva) la (mare sau grea) nevoie v. nevoie. A băga spaima în cineva sau a(-l) băga pe cineva (ori pe toți) în spaimă (ori spaime) v. spaimă. A băga (pe cineva) în sperieți (sau în toți sperieții) v. speriat. ◇ Expr. A băga pe cineva în boală (ori, fam., în boale, în toate boalele) sau a(-i) băga cuiva boala în oase = a) a tulbura pe cineva sufletește; a impresiona pe cineva; a face pe cineva să-și piardă cumpătul; a supăra, a irita, a enerva pe cineva; b) a înspăimînta, a îngrozi pe cineva. A băga pe cineva în draci = a necăji pe cineva; a întărîta pe cineva. A băga zîzanie (sau vrajbă, intrigă) = a învrăjbi. (pop.) A băga (cuiva) vină = a acuza, a învinui, a învinovăți pe cineva. A (se) băga în (ori la) belea v. belea. A se băga în datorii v. datorie. A băga pe cineva la (o) idee (ori la idei) v. idee. A băga pe cineva la fabrica de pumni v. fabrică. A băga un fitil (sau fitiluri, fitile) (împotriva cuiva) v. fitil. A băga intrigi v. intrigă. A o băga pe mînecă v. mînecă. A băga în nebuneli v. nebuneală. A băga (cuiva) frica (sau spaima, groaza, fiorii etc.) în oase v. os. A (se) băga în răcori (ori în toate răcorile) v. răcoare. A băga rîcă v. rîcă. A băga o șopîrlă v. șopîrlă. A băga (pe cineva) în viteză v. viteză. 5 tr. Expr. A băga în seamă (pe cineva sau ceva) sau, pop., a băga seamă cuiva (ori la cineva, la ceva) = a da atenție cuiva sau la ceva; a lua în seamă pe cineva sau ceva; ext. a stima. A băga de seamă sau a băga seama la ceva, a băga seama că... = a avea grijă de ceva, a fi atent la ceva; a remarca, a observa, a constata. El băga de samă că gîndirile lui adesa se transformau în șiruri ritmice (EMIN.). (Cum) bag de seamă (sau seama) = după cum mi se pare. (refl.) A se băga de seamă = a se observa, a se remarca (ceva). (Nici) nu știu, (nici) n-am văzut (nici în seamă n-am băgat) v. ști. 6 intr. (fam.; cu val. de interj.) A începe o acțiune. Zice către naistul care se odihnea: Maestre, bagă! • prez.ind. bag. /probabil cuv. autoh; cf. ngr. βαγω, de la βαλλω.

bogat, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f., adj. (Om) care dispune de multe mijloace materiale, care are mulți bani; (om) avut. ◊ Expr. (A fi) putred de bogat = a fi foarte bogat. A fi (bogat) ca un stup v. stup. 2 adj. Care se află sau care conține ceva în cantitate mare. Fructele sînt bogate în vitamine. ** (despre flori) Învolt ** (despre pămînt) Mănos, roditor. ** (despre vegetație) Luxuriant. 3 adj. (despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. • pl. -ți, -te. $/<sl. veche богатъ.

bogăt, -ă adv., adj. v. bugăt.

BĂGA (bag) I. vb. tr. 1 A pune ceva înăuntru, a vîrî, a introduce: ~ cheia în broască; ~ sabia în teacă; ~ banii în buzunar; ~ ața în ac, a petrece ața prin urechile acului; ~ în țeapă, a înfige, a trage în țeapa; ~ în gură, a îmbuca, a mînca 2 fig. ~ cuiva în cap: a) a-l face să priceapă; b) a-l face să creadă; a(-și) băga ceva în cap (sau Ia cap sau la ureche), a) a lua bine aminte, a-și întipări bine în minte; b) a-și închipui; ~ cuiva minte în cap, a-l cuminți, a-l face să prindă minte; a-și ~ mințile în cap, a se cuminți, a prinde minte; ~ spaimă (sau frică) în cineva, a-l înfricoșa, a-l înspăimînta; ~ vrajbă (sau zizanie) între oameni, a-i ațîța la vrajbă, a semăna vrajba între ei; ~ vină cuiva, a învinui, a arunca vina asupra cuiva, a găsi vină cuiva 3 A face să intre, a duce (pe cineva) înăuntru: apără pe drumari de cine și-i băgă în casă (RET.); ~ în închisoare; ~ pe cineva în pămînt (sau în mormînt), a) a înmormînta; b) fig. a-i curma zilele, a-i amărî viața 4 fig. ~ pe cineva în spaimă, în răcori, în groază, în grozile morții în draci, etc., a-l îngrozi, a-l înspăimînta; ~ la grijă, a face să aibă grijă, a produce îngrijorare; ~ pe cineva în boală, (sau în boale), a-l face să se îmbolnăvească de spaimă, de groază, de scîrbă, de dragoste 5 A face să ajungă: ~ pe cineva în nevoi, în datorii, în belea, în primejdie 6 A pune într’o anumită slujbă: ~ la stăpîn, a-l ~ slugă, argat, ucenic, vizitiu 7 proverb A-și băga (boii) în plug (sau în cîrd) cu cineva, a se întovărăși, a avea daraveri cu cineva 8 A-și băga capul (subînțeles în primejdie), a-și pune viața în primejdie, a-și risca viața 9 ~ în seamă, a lua în seamă, a prețui, a considera, a stima 10 ~ de seamă, a fi cu luare aminte, a lua seamă; a se uita cu luare aminte, a vedea, a observa, a priveghia 11 Bagseamă, se vede, pe semne, probabil: numai zeița învrăjbirii... rămase nepoftită: bagseamă că o uitaseră (ISP.) 12 pop. A o ~ pe mînecă, a începe să se teamă, a se speria, a-și pierde cumpătul. II. vb. refl. 1 A intra undeva: ~ în casă, în pădure, etc.; dacă te-ai băgat în joc, trebue să joci (CRG.) 2 A se vîrî: s’a băgat sub pat 3 A se înghesui: nu te ~ așa în sufletul meu, că doar n’ai să mă înghiți (ALECS.) 4 A se amesteca (într’o afacere), a lua parte: nu mă bag, nu mă amestec; proverb: în treaba altora nu te ~ 5 ~ în nevoe, în belea, în primejdie, etc., a atrage asupră-și un necaz, o primejdie, etc. prin nesocotința sa 6 fig. ~ în boală, a se îngrozi 7 ~ la stăpîn, la prăvălie, la oi, slugă, argat, ucenic, etc., a se tocmi într’o slujbă, a intra într’o casă, într’o prăvălie, la un meșter, etc. spre a sluji sau spre a învăța meșteșugul 8 ⚖️ ~ chezaș, a se pune chezaș, a răspunde pentru datoria cuiva, pentru îndatoririle luate de cineva; ~ dator, a lua asupră-și datoriile cuiva, a se face răspunzător pentru datoriile altuia: a face datorii, a se îndatora.

BĂGA, bag, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra2. ◊ Expr. (Tranz.) A băga ceva în gură = a mânca. A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; b) a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție; a înfunda. A(-și) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. A băga (ceva) în (sau la) cap = a ține minte un lucru. A băga (cuiva ceva) în (sau la) cap = a) a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc.; b) a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. A(-și) băga mințile în cap = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. A băga (cuiva) frica în oase sau a băga pe cineva în sperieți (sau în răcori) = a speria rău (pe cineva). A băga (pe cineva) în boală (sau în boale) = a înspăimânta (pe cineva). A băga (pe cineva) în draci = a necăji, a întărâta (pe cineva). (Fam.) A băga pe cineva în viteză = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (Refl.) A se băga în sufletul (sau în ochii, sub pielea) cuiva = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (Tranz.) A băga de viu în mormânt = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. A o băga pe mânecă = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. A băga zâzanie (sau vrajbă, intrigă) (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (Arg.) A băga un fitil (sau fitile împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). 2. Tranz. și refl. A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă.Expr. (Tranz.) A băga (pe cineva) în pâine = a da (cuiva) o slujbă. (Arg.) A băga (pe cineva) în fabrica de pumni = a lua la bătaie (pe cineva). (Fam.) A băga actele (de căsătorie) = a depune actele cerute pentru căsătorie. 3. (În expr.) (Tranz.) A băga seama (la ceva) = a fi atent, a observa. A băga în seamă (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). A băga de seamă = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (Refl.) A se băga de seamă = a se observa, a se remarca (ceva). – Et. nec.

BOGAT, -Ă, bogați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) care dispune de multe și mari mijloace materiale, care are mulți bani; (om) avut. 2. Adj. Care se află, care conține ceva în cantitate mare. Fructele sunt bogate în vitamine. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. 3. Adj. (Despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. – Din sl. bogatŭ.

BĂGA, bag, vb. I. (În opoziție cu scoate, uneori în concurență cu pune, adesea sinonim cu vîrî, de care totuși se deosebește prin faptul că acesta din urmă exprimă de obicei o introducere forțată în ceva) I. (Avem a face cu imaginea concretă a introducerii unui lucru sau a intrării cuiva într-un spațiu mărginit) 1. Tranz. (Cu privire la un lucru, mai rar la o ființă; urmat de determinări locale introduse prin prep. «în», «la» sau «sub») A pune, a introduce, a vîrî (într-un spațiu închis sau acoperit). Băgau în forjă o bucată... de oțel și apoi o scoteau cu cleștele, roșie. PAS, L. I 72. Plin de bucurie luă Petru pușculița, o băgă sub șerpar și plecă. RETEGANUL, P. II 62. Moșneagul degrabă îl prinde [purcelul], îl bagă în traistă așa plin de glod... cum era. CREANGĂ, P. 75. ◊ Absol. Omul care-i urît Nici la moară n-are rînd, Dar omul care-i frumos, Cînd ajunge, bagă-n coș. HODOȘ, P. P. 58. ◊ Expr. A băga (ceva) în gură (mai ales în construcții negative) = a îmbuca, a mînca. Șez la masă să mănînc, Bag în gură cu suspin, Pun la inimă venin. ȘEZ. I 107. A(-și) băga (ceva) în cap = a pricepe bine (ceva), a se-pătrunde (de ceva). Iară Mihai adună toate sfaturile lor și le băgă în cap; apoi se puse pe lucru. ISPIRESCU, M. V. 10. Băgat-ai în cap vorbele mele?Da, stăpîne! CREANGĂ, P. 208. (Absol.) Bagă-n cap și înțelege. TOMA, C. V. 470. A-și băga mințile în cap = a se cuminți, a-și da bine seama de urmările faptelor sale. A băga (cuiva ceva) în cap = a) a face (pe cineva) să priceapă bine (ceva), să se convingă (de ceva). Arendașul se arătă zorit să-i bage... în cap ce trebuia să facă. PAS, L. I 22; b) a face (pe cineva) să creadă (ceva neadevărat). Cine ți-a mai băgat în cap și asta?Lui Euristeu... îi băgase în cap Iunona că Ercule... are să-l dea jos de pe scaunul împărăției. ISPIRESCU, U. 33. A-și băga nasul în ceva (sau undeva sau în toate) = a se amesteca în ceva (sau undeva sau în toate). A băga (pe cineva) în (sau la) buzunar = a înfunda (pe cineva), a-i închide gura, a-l pune în imposibilitate de a mai replica ceva. A băga (pe cineva) în sîn = a arăta (cuiva) dragoste mare. Nu-ncetezi de a-l ocări...Ei, ba nu cumva ai vrea să-l bag în sîn și să-l cocolesc. ALECSANDRI, T. 600. Măi bădiță Gherasim, Eu de drag te-aș băga-n sîn. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 7. ◊ (Determinarea locală e focul, apa sau alt lichid) Mîna-n valuri că băga, Mreana-n mînă-o apuca. ALECSANDRI, P. P. 29. (Expr.) A(-și) băga mîna-n foc pentru cineva = a garanta (cu toată convingerea) pentru cinstea cuiva. (Rar) A-și băga mîna în sînge = a face moarte de om. [Altădată] omul... nu-și băga mîna în sînge pentru vreo apărare. CONACHI, P. 296. A-și băga capul în foc = a-și pune viața în primejdie. Dar singur el a tot zorit Să-și bage capu-n foc; S-omoare p-un flăcău la joc. Și-i dus de-atunci fugit. COȘBUC, P. I 229. A băga (pe cineva) la apă v. apă. ◊ (Urmat de determinări locale introduse prin prep. «prin», «printre», «pe (sub)» și arătînd spațiul (îngust sau acoperit) prin care se bagă ceva sau cineva) Bag mîna printre gratii. ♦ (Determinarea locală indică un corp solid) A face să intre (izbind), a vîrî, a împlînta. Îl izbi de pămînt și-l băgă în țărînă pînă-n glezne. EMINESCU, N. ♦ (Cu intervertirea determinărilor) A înfige. A băgat puiul în frigare. 2. Tranz. (Cu privire la oameni sau animale; urmat de determinări locale introduse prin prep. «în» sau «la», «înlăuntrul», «sub» sau de adverbe de loc) A face să intre într-un spațiu închis sau acoperit (uneori înșelînd sau amăgind), a duce, a mîna în... (sau sub... ). Bagă vitele sub (sau în) șură!L-a băgat într-o odaie foarte curată. CARAGIALE, O. III 63. Nu putea să bage înlăuntrul ogrăzii și dobitoacele. DRĂGHICI, R. 101. Nu ți-e milă și păcat! De la.părinți m-ai luat Și-n răi codri m-ai băgat! ALECSANDRI, P. P. 17. ◊ Expr. A băga pe cineva (de viu) în mormînt (sau în groapă sau în pămînt) = a omorî pe cineva cu zile, a pricinui moartea cuiva; fig. a cauza cuiva supărări mari. David al meu are de gînd să mă bage de vie în mormînt cu apucăturile lui. CREANGĂ, A. 32. (Refl.) Că nimic nu ți-am greșit, Mîndruță, nici c-un cuvînt; Că dacă ți-aș fi greșit, De viu m-aș băga-n pămînt. HODOȘ, P. P. 97. A băga (subînțeles «boii» sau «vitele») la (sau în) plug sau în cîrd cu cineva = a se întovărăși (cu cineva) spre a-și face arătura sau a paște vitele în comun; fig. a se asocia, a-și face de lucru cu cineva. Vei ști că vultureștenii nu s-au mai învoit anu ăsta la arendașul de-aici, din pricină că le-a pus învoieli prea grele și s-au dus la Căldărușa. Tattău i-acum acolo, ară. A băgat la plug cu Petrea Mazîlu. SANDU-ALDEA, D. N. 229. Ține minte, în tot vacul, Și nu-ți băga-n cîrd cu dracul. PANN, P. V. III 25. Pînă nu bagi cu omul în plug, nu-i cunoști năravul (= pînă nu lucrezi sau nu stai (mai multă vreme) împreună cu cineva, nu-i poți cunoaște firea). A băga oile în lapte = a despărți oile de miei, primăvara, și a începe a le mulge, spre a face brînză. (Refl. pas.) Bărbații ies la cîmp, la stînă. Astăzi se înțarcă mieii și oile se bagă în lapte. EMINESCU, N. 142. (Familiar) A băga (pe cineva) sub covată v. covată. (Determinat prin «în (sau la) temniță sau închisoare», «la ocnă», «la răcoare», «la umbră») A închide, a întemnița. În temniți vrut-au să mă bage. BENIUC, V. 103. Haide, nene, că ne bagă în pușcărie! PAS, L. I 42. Mă băgară frumușel la umbră. RETEGANUL, P. V 83. ♦ (Determinat prin «în lanțuri», «în fiare») A lega. A ieșit Bujor în țară, Bate, pradă, nu omoară, Pe ciocoi îi bagă-n fiară. ALECSANDRI, P. P. 156. 3. Refl. (Despre oameni sau animale; urmat de determinări locale introduse prin prep. «în», «sub», «între», «printre», «după» sau de adverbe de loc) A intra, a se vîrî într-un loc (îngust sau acoperit sau într-o mulțime, uneori cu intenția de a se ascunde sau de a dispărea). Plecară pe cale, vrînd să se bage undeva, să doarmă pe noapte. RETEGANUL, P. II 34. Are nărav că, cum intră în casă, mai întîi se bagă după cuptor. RETEGANUL, P. V 41. Fiul craiului... se potrivește spinului și se bagă în fîntînă. CREANGĂ, P. 205. Craiul însă, vrînd să-l ispitească... se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs... iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub un pod. CREANGĂ, P. 185. Rămîi, brazdă, după plug, Că eu de astăzi mă duc Și mă bag în codrii verzi, De astăzi nu mă mai vezi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285. Printre lume se băga, De mă-sa s-apropia. TEODORESCU, P. P. 525. ◊ Expr. A se băga în ochii cuiva = a se vîrî în cineva cu multă insistență (mai ales spre a-i dovedi ceva, spre a-l convinge despre ceva). Ce gîndești dumneata, moșule? Te joci cu marfa omului?... Nu-ți paie lucru de șagă! Și mă băgăm în ochii moșneagului și făceam un tărăboi, de se strînsese lumea ca la comedie împrejurul nostru. CREANGĂ, A. 57. A Se băga în (sau, mai rar, la) cineva sau în sufletul cuiva = a se vîrî, a se îndesa în cineva; a nu mai slăbi pe cineva. Cînd s-au arătat acea măguiață (= mogîldeață) neagră pe la miezul nopții și se tot băga la dînsul, s-au înfricoșat foarte și au fugit. SBIERA, P. 148. Iaca dulcețile, cucoană!-... Da nu te băga așa în sufletu meu, că doar n-ai să mă-nghiți... stăi colo. ALECSANDRI, T. 923. A se băga sau a intra (pe) sub pielea cuiva = a se insinua, a căuta să cîștige încrederea sau dragostea cuiva. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «pe» sau «prin» și arătînd spațiul deschis prin care intră sau trece cineva) Cînd pe ușă se băga, El ișlicul dezbrăca. BIBICESCU, P. P. 333. ♦ (Regional, urmat de determinări introduse prin prep. «la», «pe la», «pînă la») A se abate. După ce se-nseră, porni cătră casă, dar, fiind întunerec și fiindu-i frică să meargă acasă, se băgă pînă la nașul. RETEGANUL, P. I 70. Și la crîșmă se băga Și vin cerea o oca. BIBICESCU, P. P. 286. II. (Avem a face cu imagini abstracte și cu sensuri figurate) 1. Tranz. (Cu privire la o sumă de bani, un capital) A angaja, a investi (într-o marfă, într-o întreprindere). 2. Tranz. (Mai ales popular, cu privire la o plîngere sau la o cerere) A introduce, a înainta (autorităților competente). Am băgat plîngere la tribunal. Am băgat actele. 3. Tranz. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «între» sau «printre», în expr.) A băga zîzanie (sau zîzanii), intrigă (sau intrigi), vrajbă etc.= a provoca discordie, a semăna vrajbă, a face intrigi (între două sau mai multe persoane), a învrăjbi. Iuga [moșierul] a cerut revizorului școlar să-i caute un om cu care să se poată înțelege și care să nu-i mai bage zîzanie între țărani. REBREANU, R. I 96. Celelalte zeițe băgară zîzanie printre toți craii elenilor. ISPIRESCU, U. 10. 4. Refl. (Cu diverse determinări care indică o ocupație, o meserie) A se angaja într-un serviciu. Micluț... se băgase cioban la părinții lui But. DUMITRIU, N. 204. O femeie săracă veni la curtea împărătească să se bage slujnică. ISPIRESCU, L. 184. ◊ Expr. A se băga la stăpîn = a) a se tocmi ca om de serviciu la cineva. (Eliptic) Bine, zise baba,1 eu am lipsă de slugă, să umble la capre; bagă-te la mine. RETEGANUL, P. III 36. Cine se bagă fără tocmeală iese fără socoteală (= cine nu stabilește de la început condițiile unui angajament nu capătă, la sfîrșit, ceea ce i se cuvine). ◊ Tranz. L-a băgat argat.Alții fuseseră băgați la fierărie, la tîmplărie. PAS, Z. I 254; b) fig. a-și lua angajamente care-l pun (pe cineva) la discreția altuia (fără să-și fi dat seama despre aceasta de la început). Pentru bani luai bătrîn Și mă băgai la stăpîn. PANN, P. V. II 126. ◊ (Expr.) A băga (pe cineva) în pîine v. pîine. ◊ Tranz. (Popular, determinat prin «la oaste» sau «cătană», «în cătănie», «în cătane») A lua (pe cineva) la armată, a înrola. (Refl.) Frunză verde nucă sacă, Nu găsesc bade să-mi placă; Că badea de mi-a fost drag In cătane s-a băgat. HODOȘ, P. P. 215. 5. Refl. (Determinat printr-un conjunctiv) A se prinde, a se angaja (să facă ceva). ♦ (Mai ales în Munt. uneori eliptic) A se amesteca (într-o discuție, într-o chestiune, într-o afacere). Amu, primam zice că el nu se bagă, că să-mi iau hîrtia înapoi. VLAHUȚĂ, la TDRG. ◊ Expr. A se băga în vorbă = a intra în vorbă. Se băga iar în vorbă Știulete Constandin. PAS, L. I 125. 6. Tranz. (Cu privire la persoane; urmat de determinări abstracte introduse prin prep. «în» sau «la») A aduce (pe cineva) într-o situație neplăcută, dificilă. A băga pe cineva în bucluc. A băga în încurcătură. A băga în datorii.Acuma căuta iară, în tot feliul, să-l bage în alt necaz și mai mare, că nu putea privi cu ochi buni starea cea fericită a băiatului. SBIERA, P. 77. Ea vrea să-l bage în ispită. ISPIRESCU, U. 97. Dragul meu tovarăș, la grea nevoie m-a băgat iar spînul. CREANGĂ, P. 234. ♦ Expr. A băga (pe cineva) la (o) idee = a face (pe cineva) să se teamă de ceva, a-i strecura în suflet teama și îngrijorarea de ceva. A băga (pe cineva) în boală (sau în boale sau în toate boalele) sau a(-i) băga (cuiva) boala în oase= a) a tulbura (pe cineva) sufletește, a-l face să-și piardă cumpătul, a-l impresiona puternic. Cînd [zîna] se uita la cineva, cu ochii ei ceia mari și negri ca murele, îl băga în boale. ISPIRESCU, L. 78. Mîndră, mîndruleana mea... Ochii tăi mă bagă-n boală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 23; b) a umple (pe cineva) de spaimă, a îngrozi. (Refl., rar) Cum l-au zărit popa, s-au băgat în toate boalele și s-a temut să-i deschidă poarta. SBIERA, P. 11. A băga rufele în boală v. boală. A băga (pe cineva) în răcori (sau în toate răcorile), în sperieți (sau în toți sperieții) în groază (sau în toate grozile morții), în spaimă sau a-i băga (cuiva) frica sau fiori în oase sau a băga spaima în cineva = a umple (pe cineva) de spaimă, de groază, de frică; a speria, a îngrozi, a înfricoșa (pe cineva). Spaimă-n domni băga Chivără Roșie. BENIUC, V. 153. Pe copii îi bagă-n sperieți. PAS, L. I 18. De ce a băgat el în răcori, gîndești, pe toți împărații și pe papa de la Roma? CARAGIALE, O. I 91. Se năpusti asupra ei un lup, cu niște ochi turbați și zgîiți, de băga fiori în oase. ISPIRESCU, L. 17. A băga cuiva (de) vină = a acuza, a învinui, a învinovăți pe cineva. Nimănui vină nu-i bag, Fără prostului de cap. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180. ◊ Refl. Du-te, Alisandre, nu mai sta, că de ce stați de-aia vă băgați în primejdie. DUMITRIU, B. F. 135. 7. Tranz. (În expr.) A băga în seamă (pe cineva sau ceva) sau (învechit și popular) a băga seamă cuiva (sau de ori la ceva sau cineva) = a observa, a da atenție (cuiva sau unui lucru); a lua în seamă (ceva sau pe cineva); p. ext. a cinsti, a stima. [Zgripsorul] a trecut fîlfîind spre cuibul său fără a mă băga în samă. SADOVEANU, N. F. 47. O învăță tot ce trebuia să știe... ca să nu fie urîtă și nebăgată în seamă de ceilalți fii de împărați. ISPIRESCU, L. 13. Și mai fost-au chemați încă: crai, crăiese și-mpărați, oameni în samă băgați. CREANGĂ, P. 279. De mă-sa s-apropia, Nimeni seamă nu-i băga. TEODORESCU, P. P. 525. De lacrămi n-aș băga seamă, Că le șterg cu-a mea năframă, Dar mi-i milă de obraz, Că rămîne fript și ars. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. A băga de seamă sau (rar) a băga seamă că... = a lua seama, a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva), a remarca, a observa (ceva). Abia tîrziu am băgat de seamă neclintirea plutelor mele. SADOVEANU, N. F. 66. El, supărat, plecă înainte, fără a băga de seamă că barba și părul îi albise. ISPIRESCU, L. 9. Cît pentru străinul brunet, el părea că nu bagă seamă că e lîngă o frumuseță și nu se uita. NEGRUZZI, S. I 37. (Absol.) Bagă de seamă, nu-l scăpa pe jos. DUMITRIU, B. F. 132. Trebuie să băgăm bine de seamă, căci dușmanul are o mie de mijloace... CAMILAR, TEM. 57. (Cum) bag seamă (sau seama) = după cît mi se pare, pare-mi-se, pasămite. Bag seamă, căpitanul a isprăvit repertorul. VLAHUȚĂ, la TDRG. Frunză verde și iar verde, Ce mi-i dor nu se mai vede, Nu se vede, nu s-aude,Bag seamă n-are de unde; Că s-au tare depărtat Și de mine ș-a uitat. HODOȘ, P. P. 85.

BOGAT, -Ă, bogați, -te, adj. 1. (Despre indivizi izolați) Care are avere mare, bani mulți sau bunuri numeroase, care a acumulat bogății. E lung pămîntul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53. Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgîrcită. CREANGĂ, P. 37. ◊ Expr. A fi putred de bogat v. putred. Fig. ◊ (Substantivat) Îi place bogatului să-și desfășure comorile. SLAVICI, O. II 192. Nemernic e bogatul cu sacii lui de bani! BOLLIAC, O. 69. ◊ (Despre colectivități organizate) Care dispune din abundență de bunuri materiale. Care dintre voi se simte destoinic a împărați peste o țară așa de mare și bogată... CREANGĂ, P. 184. 2. (Despre lucruri concrete și despre noțiuni abstracte) Care se află în cantitate mare, îmbelșugat, mult, numeros; care cuprinde sau conține ceva (exprimat sau subînțeles) în cantitate mare. Păr bogat.Niciodată mîndrul vultur ce-n văzduh se cumpănește... De o prad-așa bogată încă nu s-a-ndestulat. ALEXANDRESCU, P. 138. ◊ Fig. Peste tot scaldă un soare dogoritor și bogat. SAHIA, N. 17. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «în» și arătînd natura avuției) Iarna era bogată în zăpadă și troiene. SADOVEANU, M. C. 114. ◊ (Adverbial) Două jilțuri din școala lu Palladio, adică linii simple cu nuri bogat sculptate. CAMIL PETRESCU, T. II 173. ♦ (Despre flori) Cu petale multe și dese; bătut, învoit. Mari roze bogate și grele Abia mai pot capul să-și țină. MACEDONSKI, O. I 193. ♦ Variat. Floră bogată. ♦ (Despre un veșmînt) Cu multe falduri, croit din plin; larg. Își luase o rochie nouă, încă neîmbrăcată, alb-liliachie, strînsă pe pieptu-i tineresc și bogată în poalele lungi, trecute de genunchi. MIHALE, O. 501. 3. (Despre lucruri) De mare preț; scump, luxos. Își alese... hainele cele mai mîndre și mai bogate. ISPIRESCU, L. 13. Ghirai, hanul cel bătrîn, Cu hamger bogat la sîn. ALECSANDRI, P. F. 77. ♦ Strălucitor, frumos, măreț, fastuos. Se bucură cu toții în sala cea bogată. MACEDONSKI, O. I 258.

BĂGA, bag, vb. I. I. 1. Tranz. A introduce, a vîrî un lucru sau o ființă în..., la... sau sub... ◊ Expr. A băga (ceva) în gură = a mînca. A-și băga (ceva) în cap = a pricepe bine (ceva). A-și băga mințile în cap = a-și da bine seama de urmările faptelor sale; a se cuminți. A băga (cuiva ceva) în cap = a) a face (pe cineva) să priceapă bine (ceva); b) a face (pe cineva) să creadă (ceva). A-și băga nasul în ceva (sau undeva, în toate) = a se amesteca în ceva (sau undeva, în toate). A-și băga mîna în foc pentru cineva = a garanta pentru cinstea cuiva. ♦ A face să intre (izbind); a înfige, a împlînta. 2. Refl. și tranz. A intra sau a face să intre într-un loc; a (se) duce în... (sau sub...). L-a băgat într-o odaie foarte curată (CARAGIALE). ◊ Expr. (Refl.) A se băga în cineva (sau în sufletul cuiva, în ochii cuiva) = a se apropia prea tare de cineva; a plictisi pe cineva cu prezența, cu insistențele. A se băga (sau a intra) sub pielea cuiva = a căuta să cîștige încrederea sau dragostea cuiva. (Tranz.) A băga pe cineva (de viu) în mormînt (sau în pămînt) = a pricinui moartea cuiva; fig. a cauza cuiva supărări mari. A băga oile în lapte = a separa oile de miei, pentru a le mulge. A băga în lanțuri (sau în fiare) = a lega; a încătușa. II. 1. Tranz. A investi o sumă de bani (într-o marfă, într-o întreprindere). 2. Tranz. A introduce, a înainta o cerere sau o plîngere. 3. Tranz. (În expr.) A băga zîzanie (sau vrajbă, intrigă etc.) = a provoca discordie; a învrăjbi. 4. Refl. A se angaja într-un serviciu. Du-te și te bagă undeva slugă (RETEGANUL). ♦ Tranz. A pune pe cineva într-o slujbă, a da pe cineva la o meserie. 5. Refl. A se prinde, a se angaja să facă ceva. ♦ A se amesteca într-o discuție, într-o chestiune, într-o afacere. 6. Tranz. A aduce pe cineva într-o situație neplăcută, dificilă. La grea nevoie m-a băgat iar spînul (CREANGĂ). ◊ Expr. A băga (pe cineva) la (o) idee = a face (pe cineva) să se teamă (de ceva). A băga (pe cineva) în boală sau a(-i) băga (cuiva) boala în oase = a tulbura (pe cineva); a înspăimînta, a îngrozi. A băga rufele în boală = a spăla rufele prost, de mîntuială. A băga (pe cineva) în răcori (sau în sperieți) ori a-i băga cuiva frica (sau fiori) în oase sau a băga spaima în cineva = a umple pe cineva de spaimă, de groază. (Reg.) A băga cuiva (de) vină = a acuza, a învinui pe cineva. 7. Tranz. (În expr.) A băga în seamă (pe cineva sau ceva) = a observa, a da atenție (cuiva sau la ceva). A băga de seamă = a avea grijă (de ceva); a fi atent (la ceva); a remarca, a observa (ceva). Bag seamă = observ; mi se pare.

BOGAT, -Ă, bogați, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are avere mare, care a adunat bogății. ♦ (Despre colectivități organizate) Care dispune din abundență de bunuri materiale. 2. Care se află în cantitate mare, îmbelșugat, numeros; care cuprinde sau conține ceva în cantitate mare, din belșug. Păr bogat. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. Pămînt bogat. 3. (Despre lucruri) De mare preț; scump, luxos. – Slav (v. sl. bogatŭ).

băga vb. I (în limbajul vorbit, incult) A aduce (de obicei produse alimentare) în magazine ◊ „În Gara de Nord s-a băgat bere.” R.l. 11 IX 93 p. 1. ◊ „În anumite zile «se băga ouă».” R.l. 17 IX 93 p. 1. ◊ „Să afli dacă vine alcool rafinat sau hârtie higienică, dacă s-a băgat pastă de dinți la colț sau dacă mai este vreo șansă pentru bere.” ◊ „22” 29/95 p. 4. ◊ „Vechea glumă de la radio Erevan – fiecare om sovietic va dispune în comunism de un helicopter personal, ca să afle unde se dă unt și unde s-a băgat carne – a fost pusă la lucru cu ajutorul biroticii moderne.” D. 173/96 p. 16 (cuvânt cu largă circulație în vremea comunismului)

A BĂGA bag tranz. 1) A face să intre (înăuntru); a introduce; a vârî. * ~ (ceva) în cap a ține minte; a memora. ~ (ceva) în gură a mânca. ~ (cuiva) mințile în cap a cuminți (pe cineva). A(-i) ~ cuiva în cap a) a face pe cineva să fie preocupat de ceva; b) a face pe cineva să înțeleagă ceva complicat, inaccesibil. ~ (cuiva) frica în oase a speria foarte tare (pe cineva). ~ (pe cineva) în sân a apropia mult (pe cineva); a trata cu atenție și cu dragoste. ~ mâna în buzunarul cuiva a jecmăni (pe cineva). 2) A pune într-o situație neplăcută. * ~ (pe cineva) în boală (sau în boale) a înspăimânta (pe cineva). ~ (pe cineva) în draci (sau în toți dracii) a speria tare (pe cineva); b) a mânia tare (pe cineva). ~ (pe cineva) în păcat a face (pe cineva) să comită o faptă condamnabilă. ~ (pe cineva) în nevoi a face să aibă neplăceri. ~ (pe cineva) la apă a pune în mare încurcătură. ~ în mormânt a pricinui moartea cuiva. 3) A face să îmbrățișeze o slujbă, o meserie; a plasa. ~ la școala de meserii. 4): ~ de seamă a fi atent la ceva; a avea grijă. /Orig. nec.

A SE BĂGA mă bag intranz. fam. A intra în mod obraznic (undeva). * ~ sub pielea cuiva a căuta să câștige bunăvoința sau încrederea cuiva pe diferite căi (chiar necinstite). ~ în sufletul cuiva a) a sâcâi pe cineva cu rugăminți; b) a nu slăbi cu dovezi de simpatie (în anumite scopuri). ~ în ochii cuiva a căuta să atragă cu orice preț atenția cuiva. ~ în vorbă a interveni, a se amesteca, nepoftit într-o discuție. /Orig. nec.

BOGAT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival (mai ales despre persoane) Care posedă mijloace materiale multe și mari; cu avere mare; avut. Țară ~tă. 2) Care are aparență de lucru scump; de mare valoare; somptuos; fastuos; luxos. Un covor ~. 3) (despre bunuri) Care este în cantitate mare; abundent; îmbelșugat. Un aliment ~ în vitamine. 4) Care conține elemente importante din abundență. O limbă ~tă. Pământ ~. 5) (despre flori) Care are petale multe și dese; bătut. /<sl. bogatu

bagseamă adv. Tr. pare-mi-se, se vede: bagseamă nu era acasă.

băgà v. 1. a face să intre, a pune înăuntru: a-l băga în casă; fig. a-l băga în slujbă; 2. a înfunda: a băga un cuiu; fig. a băga în datorii, într’o belea; 3. a pricinui, a face: a băga frică (groază); a băga (de)-seamă, a observa, a lua aminte, a vedea; a băga în seamă, a stima, a considera; 4. a intra: se bagă slugă; 5. a se amesteca: el se bagă în toate. [Origină necunoscută].

bogat a. și m. 1. care are mult; 2. avut în producțiuni: țară bogată; 3. de mare preț: haine bogate. [Slav. BOGATŬ].

bag, a băga v. tr. (cp. cu vsl. badati, a găuri). Introdus, vîr, fac să intre: a băga dulapu’n casă. Așez, fac să fie primit ca: îl bag în funcțiune, îl bag argat. Implic, amestec: a băga pe cineva în datoriĭ, în belea. Cauzez, produc: a băga groaza’n cineva (a-l băga în groază, a-l spăimînta). A băga sama saŭ (ob.) a băga de samă, a lua aminte, a observa. A băga în samă o persoană, a o lua în considerațiune. V. refl. Mă angajez: s’a băgat vizitiŭ. Intru, mă vîr, mă amestec: nu te băga în tărîță, că te mănîncă porcii (Prov.).

bogát, -ă adj. (vsl. bg. rus. bogátŭ). Care are multă avere: om bogat. Abundant, îmbelșugat: țară bogată. Mult, des: păr bogat. Limbă bogată, fecundă în cuvinte și întorsăturĭ. Rimă bogată, cînd se potrivește sunetu maĭ sus de accent ca: nulitate, calitate. V. baĭb.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băga (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bag, 2 sg. bagi, 3 ba; conj. prez. 1 sg. să bag, 3 să bage; imper. 2 sg. afirm. ba

băga de seamă (a ~) (a observa) loc. vb. v. băga

+băga în seamă (a ~) (a da atenție) loc. vb. v. băga

bogat adj. m., s. m., pl. bogați; adj. f., s. f. boga, pl. bogate

băga (a ~) vb., ind. prez. 3 bagă, 1 pl. băgăm

băga de seamă (a ~) loc. vb. v. băga

bogat adj. m., s. m., pl. bogați; adj. f., s. f. bogată, pl. bogate

băga vb., ind. prez. 1sg. bag, 3 sg. și pl. ba

bogat adj. m., s. m., pl. bogați; f. sg. bogată, pl. bogate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂGAT s. 1. v. băgare. 2. v. vârâre. 3. v. trecere.

BĂGAT s. 1. băgare, introducere, vîrîre, vîrît. (~ cheii în broască.) 2. băgare, introducere, punere, vîrîre, vîrît. (~ vinului în damigeană.) 3. băgare, introducere, trecere, vîrîre, vîrît. (~ aței prin urechea acului.)

BĂGA vb. 1. a introduce, a pune, a vârî. (~ mâna în apă, cheia în broască.) 2. a introduce, a pune, a vârî. (~ vinul în damigeană, găina în traistă.) 3. a introduce, a trece, a vârî. (~ ața în ac.) 4. a intra, a se introduce, a se vârî. (S-a ~ în spărtura din zid.) 5. v. înfige. 6. v. îndesa. 7. v. îmbulzi. 8. v. închide. 9. v. ascunde. 10. v. amesteca. 11. v. angaja. 12. v. angaja. 13. v. investi.

BĂGA vb. v. depune, înainta, înmâna, preda, prezenta.

BOGAT adj. 1. abundent, bun, îmbelșugat, îndestulat, mare, mănos, (înv. și reg.) belșugos, spornic, (înv.) sățios. (Recoltă ~.) 2. v. fertil. 3. prosper. (Regiune ~.) 4. avut, înstărit, situat (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.) 5. căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, înstărit, pricopsit, (pop. și depr.) ajuns. (Om ~.) 6. v. îmbelșugat. 7. abundent, copios, îmbelșugat, îndestulat, (fig.) princiar. (O masă ~.) 8. v. fastuos. 9. luxos, prețios, scump. (Haine ~.) 10. v. învolt. 11. des, îmbelșugat, învolt. (Cu păr ~.) 12. v. amplu. 13. întins, mare, vast. (Are o experiență ~.)

BĂGA vb. 1. a introduce, a vîrî. (~ mîna în apă, cheia în broască.) 2. a introduce, a pune, a vîrî. (~ vinul în damigeană, găina în traistă.) 3. a introduce, a trece, a vîrî. (~ ața prin urechea acului.) 4. a intra, a se introduce, a se vîrî. (S-a ~ în spărtura din zid.) 5. a împlînta, a înfige, a vîrî, (rar) a implanta, (înv. și reg.) a petrece. (A ~ cuțitul în el.) 6. a îndesa, a înfunda, a trage, a vîrî. (~ căciula pe cap.) 7. a se îmbulzi, a se îndesa, a se înghesui, a se îngrămădi, a se vîrî. (Nu vă mai ~ așa în mine!) 8. a închide, a pune, a vîrî. (Îl ~ la arest.) 9. a se ascunde. (S-a ~ sub pat.) 10. a se amesteca, a interveni, a se vîrî. (Nu s-a ~ în discuțiile noastre.) 11. a angaja, a încadra, a lua, a numi, a primi, (înv. și pop.) a năimi. (Îl ~ în serviciu.) 12. a se angaja, a intra, a se încadra, a se tocmi, a se vîrî, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. și Bucov.) a se apuca. (Se ~ argat la un moșier.) 13. a investi, a plasa, a vîrî. (Au ~ un anumit capital.)

băga vb. v. DEPUNE. ÎNAINTA. ÎNMÎNA. PREDA. PREZENTA.

BOGAT adj. 1. abundent, bun, îmbelșugat, îndestulat, mare, mănos, (înv. și reg.) belșugos, spornic, (înv.) sățios. (Recoltă ~.) 2. fecund, fertil, gras, mănos, productiv, roditor, rodnic, (înv.) producător, rodit, rodos, spornic. (Pămînt ~.) 3. prosper. (Regiune ~.) 4. avut, înstărit, situat, (pop.) chiabur, cuprins, (reg.) bănos, (Transilv.) găzdac, (prin Munt.) taxidit. (Țăran ~.) 5. căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înavuțit, înstărit, pricopsit, (pop. și depr.) ajuns. (Om ~.) 6. îmbelșugat, (livr.) opulent. (Viață ~.) 7. abundent, copios, îmbelșugat, îndestulat, (fig.) princiar. (O masă ~.) 8. fastuos, grandios, luxos, mare, pompos, somptuos, splendid, strălucit, strălucitor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor. (Un alai ~; o nuntă ~.) 9. luxos, prețios, scump. (Haine ~.) 10. bătut, înfoiat, învolt, rotat, (reg.) revărsat. (Flori ~.) 11. des, îmbelșugat, învolt. (Cu păr ~.) 12. amplu, cuprinzător, larg. (O perspectivă ~.) 13. întins, mare, vast. (Are o experiență ~.)

Bogat ≠ nevoiaș, sărac, sărman

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

băga (bag, at), vb.1. A înjuga animalele. – 2. A supune, a prinde, a pune sub ceva sau sub cineva. – 3. A (se) pune la dispoziția cuiva, a (se) angaja într-o slujbă. 4. A pune în inferioritate, a obliga. – 5. A înfrînge, a supune, a învinge. – 6. A pune înăuntru, a introduce, a vîrî. – 7. A pune, a șeza. 8. A (se) pune la mijloc, a se interpune. – 9. A interveni, a (se) amesteca în ceva, a (se) amesteca în ceva, a-și vîrî coada. – Mr., megl. bag, bagari. Dacă scara de valori semnalată aici corespunde, cum credem, evoluției istorice și cronologice a cuvîntului, etimonul său ar putea fi lat. bῑgāre, de la bῑga < bis iuga. Considerăm drept semnificație primară cea care mai păstrează încă în expresia a băga în plug, a băga în cîrd. De la ideea de „a pune la jug” s-a putut trece firesc la cea de „a prinde” în general, ca la Cantemir: silea să-l bage la mînă. De altfel, evoluția semantică pare normală; ar putea fi comparată cu cea a lat. inchoare, de la co(h)us „parte a jugului”. Bῑga a lăsat descendenți în limbile romanice (cf. REW 1096); nu se menționează însă nici un reprezent al lui bῑgāre, a cărui formă apare în dicționare. Fonetismul, regulat din punctul de vedere al rom. (cu modificarea vocalei atone, sub influența labialei anterioare, cf. măsură, păcat, bătrîn), prezintă dificultăți în dialecte, unde s-ar presupune un rezultat *begari sau *bigari. Este de presupus că vocala atonă a suferit, în mr. și în megl., o schimbare accidentală, fie datorită vocalei următoare, fie influenței altui cuvînt, ca de ex. gr. βάλλω › βάξω. Întrebuințarea acestui ultim cuvînt coincide perfect cu cea din mr., astfel încît βάξω a putut fi propus ca etimon al rom. (Cihac, II, 638), chiar dacă această ipoteză este insuficientă sub toate aspectele. Cf. și ngr. μπήγω „a pune, a introduce”. Nici una din explicațiile propuse anterior nu pare a fi reținut atenția specialiștilor. În afară de Cihac, se cuvine să menționăm ipoteza lui Miklosich, Slaw. Elem., 8, care consideră cuvîntul ca provenind din fondul autohton. DAR și Candrea îl dau drept necunoscut, iar Philippide, II, 697, îl consideră de origine obscură. G. Meyer, IF, VI, 115, REW 880 și Rohlfs, Differenzierung, 29, îl leagă de un radical romanic *bagprov. baga, de unde fr. bague, bagage. Se pot adăuga părerile lui Scriban, care explică prin sl. badati „a găuri” cuvîntul rom.; Giuglea, Dacor., II, 374, care pleacă de la longob. bauga „fiare, lanțuri” („begrifflich und formell schwierig” REW 880); Pascu, Arch. Rom., X, 473, care pleacă de la bg. bakan.

bogat (bogată), adj.1. Avut, înstărit, cu dare de mînă. – 2. (Urmat de în sau de) Care are din belșug, plin. – 3. Luxos, foarte valoros. – 4. (Înv.) Numeros, în cantitate mare. – Var. (Mold., Trans.) bugăt, adv. (destul, suficient). Mr. îmbugat, megl. bogat. Sl. bogatŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34; Cihac); cf. bg. bogat, alb. bugat. De remarcat că în nici o limbă romanică nu s-a păstrat cuvîntul lat. care exprimă această noțiune. Der. bogătan sau (Trans.) bocotan, s. m. (bogătaș); bogătaș, s. m. (persoană cu multă avere); bogătate, s. f. (Trans., bogăție); bogăție, s. f. (cantitate abundentă de bunuri materiale); îmbogăți, vb. (a deveni bogat); îmbogățitor, adj. (care îmbogățește, folositor).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

On ne prête quaux riches (fr. „Nu se împrumută decît celor avuți”) – zicală franceză, care are două sensuri: primul sens – propriu – care rezultă și din traducerea românească, și un sens figurat, care recunoaște faptul că unor oameni deosebit de înzestrați din punct de vedere intelectual le sînt atribuite calități, fapte sau expresii ieșite din comun. De exemplu, cînd sînt multe cuvinte de duh puse în seama unor oameni celebri ca Mark Twain, Bernard Shaw, Caragiale, Tristan Bernard, pentru că „on ne prête quaux riches!” FOL.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a băga (pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare.

a băga (pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău.

a băga (ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect.

a băga (pe cineva) în cerneală expr. (intl.) a face (cuiva) dosar de trimitere în judecată.

a băga (cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva).

a băga (pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută.

a băga (pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău

a băga boala (în cineva) expr. a excita (pe cineva), a ațâța (pe cineva).

a băga capul la cutie expr. 1. (în box) a-și feri capul de loviturile adversarului. 2. a se adăposti.

a băga carnea la salam și oasele la nasturi expr. (intl.) a comite un asasinat.

a băga cărbuni / gaz expr. a accelera, a se grăbi, a acționa în viteză.

a băga fitile expr. a provoca zâzanie, a fi intrigant.

a băga în aceeași oală expr. a judeca două sau mai multe persoane / chestiuni etc. după aceleași criterii.

a băga în boală / în boale expr. 1. a înspăimânta. 2. a enerva, a înfuria.

a băga în cofă expr. a întrece pe cineva (prin pricepere, prin viclenie), a surclasa.

a băga în draci expr. 1. v. a băga boala (în cineva). 2. v. a băga în boală (2.)

a băga în fabrică de pumni expr. a lua la bătaie.

a băga în față expr. (deț.) a acoperi adevăratul vinovat dând vina pe altcineva.

a băga în pâine expr. a da (cuiva) de lucru / de muncă.

a băga în răcori / în sperieți expr. v. a băga în boală (1.)

a băga la accize expr. a include la plată.

a băga la bilă / la cap expr. a ține minte; a înțelege.

a băga la canon / la canoane expr. (intl.) a tortura un suspect în timpul unui interogatoriu.

a băga la ghiozdan expr. a mânca.

a băga la înaintare expr. a pune pe cineva să facă ceva în locul tău.

a băga la malaxoare expr. a mânca; a mesteca.

a băga mare expr. 1. a accelera. 2. (cart.) a mări miza.

a băga marșarier expr. (intl.) a bate în retragere pe ruta de la venire.

a băga măgaru-n grajd / salamu-n traistă expr. (adol.d. bărbați) a avea contact sexual.

a băga melodii expr. (intl.) a denunța.

a băga mesa expr. a implica (pe cineva) într-o situație neplăcută.

a băga moartea-n țigani expr. 1. a învinui (pe cineva) pe nedrept, a da vina pe altcineva. 2. a lansa o idee / un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie / derută.

a băga mortu-n casă expr. 1. a-i face cuiva neplăceri. 2. a da unui adversar o lovitură decisivă.

a băga nasoale expr. (stud.) 1. a calomnia. 2. (d. ceva sau cineva) a vorbi fără a fi bine informat.

a băga o pană expr. a împiedica pe cineva să acționeze.

a băga o pilă expr. a interveni (în mod abuziv) în favoarea cuiva sau pentru sine; a face trafic de influență.

a băga o sârmă expr. a da un telefon.

a băga o ștangă (cuiva) expr. (intl.) 1. a influența (pe cineva) în luarea unei decizii. 2. a vorbi de rău (pe cineva).

a băga pe ăla micu’ la serviciu expr. (adol. glum.- d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a băga pe cineva în viteză expr. a determina pe cineva să lucreze rapid; a impulsiona pe cineva într-o acțiune.

a băga pe conductă expr. 1. a mânca. 2. a bea.

a băga pe moșul în beci expr. (adol.) v. a băga pe ăla micu’ la serviciu.

a băga pe țeavă expr. 1. (deț.) a denunța pe cineva care a săvârșit o abatere disciplinară. 2. a face recomandări favorabile cuiva în vederea obținerii unei recompense.

a băga pleaopă expr. (intl.) a privi atent.

a băga pleoapă expr. (intl.) a privi atent

a băga ratonul la veveriță expr. (adol.) v. a băga pe ăla micu’ la serviciu.

a băga strâmbe expr. 1. a șicana (pe cineva). 2. a interveni în defavoarea cuiva.

a băga tampon expr. (intl.) a împinge, a lovi (cu cotul).

a băga texte expr. 1. a face pe interesantul, a epata. 2. a întrece măsura (prin afirmațiile făcute).

a băga vorbitor expr. (deț.) 1. a sta de vorbă, a pălăvrăgi. 2. a preveni pe cineva de iminența unui pericol.

a fi băgat la salată expr. (deț.) a fi închis la secția restrictivă.

A FI BOGAT a avea cheag, a fi gros la pungă, a fi tare în gușă, a înota în aur / în bani.

a o băga pe mânecă expr. 1. a da de necaz, a intra într-o încurcătură.

a se amesteca / a se băga acolo unde nu-i fierbe oala expr. (pop.) a interveni nepoftit în discuție sau în soluționarea unei chestiuni

a se băga ca musca-n curul calului / în curul vacii / în lapte expr. a fi inoportun.

a se băga ca rața-n muci expr. (adol. vulg.) v. a se băga ca musca-n curul calului.

a se băga în sufletul cuiva expr. 1. a se face cu insistență remarcat de cineva. 2. a copleși pe cineva cu dovezi de simpatie sau dragoste (interesată).

a se băga pe fir expr. a interveni în relația dintre două persoane; a se amesteca într-o acțiune.

a se băga pe sub pielea cuiva expr. v. a se băga în sufletul cuiva. (2.)

a se băga pe țeavă expr. 1. (deț.) a denunța pe cineva care a săvârșit o abatere disciplinară. 2. a face recomandări favorabile cuiva în vederea obținerii unei recompense.

a-și băga botul expr. a se amesteca în treburi care nu-l privesc; a interveni inoportun într-o discuție.

a-și băga cuponul în fabrică expr. (glum.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a-și băga nasul în toate expr. v. a-și băga botul.

a-și băga picioarele în ceva expr. (vulg.) 1. a manifesta o atitudine disprețuitoare față de cineva. 2. a fi indiferent față de ceva, a nu-i păsa de ceva.

a-și băga unghia în gât expr. (adol.) a se supăra, a se necăji; a fi invidios.

bagă mare / tare! expr. 1. grăbește-te! 2. (cart.) mărește miza!, dublează potul!

bagă-n ele! expr. (cart.) amestecă!, fă cărțile!

băga-mi-aș! expr. (vulg.) fir-ar să fie!

băga-te-aș! expr. (vulg.) du-te dracului!

gură bogată / spartă expr. 1. persoană vorbăreață. 2. persoană indiscretă.

OM BOGAT barosan, baștan, burtan, elefant, gagistru, grande, grangur, grubăr, mahăr.

Intrare: băgat
băgat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băgat
  • băgatul
  • băgatu‑
  • băga
  • băgata
plural
  • băgați
  • băgații
  • băgate
  • băgatele
genitiv-dativ singular
  • băgat
  • băgatului
  • băgate
  • băgatei
plural
  • băgați
  • băgaților
  • băgate
  • băgatelor
vocativ singular
plural
Intrare: băga
verb (VT72)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băga
  • băgare
  • băgat
  • băgatu‑
  • băgând
  • băgându‑
singular plural
  • ba
  • băgați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bag
(să)
  • bag
  • băgam
  • băgai
  • băgasem
a II-a (tu)
  • bagi
(să)
  • bagi
  • băgai
  • băgași
  • băgaseși
a III-a (el, ea)
  • ba
(să)
  • bage
  • băga
  • băgă
  • băgase
plural I (noi)
  • băgăm
(să)
  • bagăm
  • băgam
  • băgarăm
  • băgaserăm
  • băgasem
a II-a (voi)
  • băgați
(să)
  • bagați
  • băgați
  • băgarăți
  • băgaserăți
  • băgaseți
a III-a (ei, ele)
  • ba
(să)
  • bage
  • băgau
  • băga
  • băgaseră
Intrare: bogat (adj.)
bogat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogat
  • bogatul
  • bogatu‑
  • boga
  • bogata
plural
  • bogați
  • bogații
  • bogate
  • bogatele
genitiv-dativ singular
  • bogat
  • bogatului
  • bogate
  • bogatei
plural
  • bogați
  • bogaților
  • bogate
  • bogatelor
vocativ singular
plural
băgat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băgat
  • băgatul
  • băgatu‑
  • băga
  • băgata
plural
  • băgați
  • băgații
  • băgate
  • băgatele
genitiv-dativ singular
  • băgat
  • băgatului
  • băgate
  • băgatei
plural
  • băgați
  • băgaților
  • băgate
  • băgatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băga, bagverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Băgau în forjă o bucată... de oțel și apoi o scoteau cu cleștele, roșie. PAS, L. I 72. DLRLC
    • format_quote Plin de bucurie luă Petru pușculița, o băgă sub șerpar și plecă. RETEGANUL, P. II 62. DLRLC
    • format_quote Moșneagul degrabă îl prinde [purcelul], îl bagă în traistă așa plin de glod... cum era. CREANGĂ, P. 75. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Omul care-i urît Nici la moară n-are rînd, Dar omul care-i frumos, Cînd ajunge, bagă-n coș. HODOȘ, P. P. 58. DLRLC
    • format_quote Mîna-n valuri că băga, Mreana-n mînă-o apuca. ALECSANDRI, P. P. 29. DLRLC
    • format_quote Bag mâna printre gratii. DLRLC
    • format_quote Îl izbi de pămînt și-l băgă în țărînă pînă-n glezne. EMINESCU, N. DLRLC
    • format_quote A băgat puiul în frigare. DLRLC
    • format_quote Bagă vitele sub (sau în) șură! DLRLC
    • format_quote L-a băgat într-o odaie foarte curată. CARAGIALE, O. III 63. DLRLC
    • format_quote Nu putea să bage înlăuntrul ogrăzii și dobitoacele. DRĂGHICI, R. 101. DLRLC
    • format_quote Nu ți-e milă și păcat! De la.părinți m-ai luat Și-n răi codri m-ai băgat! ALECSANDRI, P. P. 17. DLRLC
    • format_quote Plecară pe cale, vrînd să se bage undeva, să doarmă pe noapte. RETEGANUL, P. II 34. DLRLC
    • format_quote Are nărav că, cum intră în casă, mai întîi se bagă după cuptor. RETEGANUL, P. V 41. DLRLC
    • format_quote Fiul craiului... se potrivește spînului și se bagă în fîntînă. CREANGĂ, P. 205. DLRLC
    • format_quote Craiul însă, vrînd să-l ispitească... se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs... iese înaintea fecioru-său pe altă cale și se bagă sub un pod. CREANGĂ, P. 185. DLRLC
    • format_quote Rămîi, brazdă, după plug, Că eu de astăzi mă duc Și mă bag în codrii verzi, De astăzi nu mă mai vezi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285. DLRLC
    • format_quote Printre lume se băga, De mă-sa s-apropia. TEODORESCU, P. P. 525. DLRLC
    • format_quote Cînd pe ușă se băga, El ișlicul dezbrăca. BIBICESCU, P. P. 333. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv Determinat prin «în (sau la) temniță sau închisoare», «la ocnă», «la răcoare», «la umbră»: închide, întemnița. DLRLC
      • format_quote În temniți vrut-au să mă bage. BENIUC, V. 103. DLRLC
      • format_quote Haide, nene, că ne bagă în pușcărie! PAS, L. I 42. DLRLC
      • format_quote Mă băgară frumușel la umbră. RETEGANUL, P. V 83. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv Determinat prin «în lanțuri», «în fiare»: lega. DLRLC
      sinonime: lega
      • format_quote A ieșit Bujor în țară, Bate, pradă, nu omoară, Pe ciocoi îi bagă-n fiară. ALECSANDRI, P. P. 156. DLRLC
    • 1.3. regional reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prep. «la», «pe la», «până la») A se abate. DLRLC
      sinonime: abate
      • format_quote După ce se-nseră, porni cătră casă, dar, fiind întunerec și fiindu-i frică să meargă acasă, se băgă pînă la nașul. RETEGANUL, P. I 70. DLRLC
      • format_quote Și la crîșmă se băga Și vin cerea o oca. BIBICESCU, P. P. 286. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga ceva în gură = mânca, îmbuca. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Șez la masă să mănînc, Bag în gură cu suspin, Pun la inimă venin. ȘEZ. I 107. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (pe cineva) sub masă = a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut. DEX '09
    • chat_bubble tranzitiv A băga (pe cineva) sub masă = a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuție. DEX '09
      sinonime: înfunda
    • chat_bubble tranzitiv A(-și) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuție. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (ceva) în (sau la) cap = a ține minte un lucru. DEX '09
    • chat_bubble A băga (cuiva ceva) în (sau la) cap = a face (pe cineva) să înțeleagă o problemă, o teorie etc. DEX '09 DLRLC
      sinonime: pricepe
      • format_quote Iară Mihai adună toate sfaturile lor și le băgă în cap; apoi se puse pe lucru. ISPIRESCU, M. V. 10. DLRLC
      • format_quote Băgat-ai în cap vorbele mele? – Da, stăpîne! CREANGĂ, P. 208. DLRLC
      • format_quote (și) absolut Bagă-n cap și înțelege. TOMA, C. V. 470. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (cuiva ceva) în cap = a face (pe cineva) să priceapă bine (ceva), să se convingă (de ceva). DLRLC
      • format_quote Arendașul se arătă zorit să-i bage... în cap ce trebuia să facă. PAS, L. I 22. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (cuiva ceva) în (sau la) cap = a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Cine ți-a mai băgat în cap și asta? DLRLC
      • format_quote Lui Euristeu... îi băgase în cap Iunona că Ercule... are să-l dea jos de pe scaunul împărăției. ISPIRESCU, U. 33. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A(-și) băga mințile în cap = a se cuminți, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. DEX '09 DLRLC
      sinonime: cuminți
    • chat_bubble tranzitiv A băga (pe cineva) în (sau la) buzunar = a înfunda (pe cineva), a-i închide gura, a-l pune în imposibilitate de a mai replica ceva. DLRLC
      sinonime: înfunda
    • chat_bubble A băga (pe cineva) în sân = a arăta (cuiva) dragoste mare. DLRLC
      • format_quote Nu-ncetezi de a-l ocări... – Ei, ba nu cumva ai vrea să-l bag în sîn și să-l cocolesc. ALECSANDRI, T. 600. DLRLC
      • format_quote Măi bădiță Gherasim, Eu de drag te-aș băga-n sîn. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 7. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (cuiva) frica în oase sau a băga pe cineva în sperieți (sau în răcori) = a speria rău (pe cineva). DEX '09
      sinonime: speria
    • chat_bubble A băga (pe cineva) la (o) idee = a face (pe cineva) să se teamă de ceva, a-i strecura în suflet teama și îngrijorarea de ceva. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (pe cineva) în boală (sau în boale) = a înspăimânta (pe cineva). DEX '09
    • chat_bubble tranzitiv A băga (pe cineva) în draci = a necăji, a întărâta (pe cineva). DEX '09
    • chat_bubble tranzitiv familiar A băga pe cineva în viteză = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. DEX '09
    • chat_bubble reflexiv A se băga în sufletul (sau în ochii, sub pielea) cuiva = a se face cu insistență observat de cineva spre a-i câștiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. DEX '98 DLRLC
      sinonime: insinua
      • format_quote Ce gîndești dumneata, moșule? Te joci cu marfa omului?... Nu-ți paie lucru de șagă! Și mă băgam în ochii moșneagului și făceam un tărăboi, de se strînsese lumea ca la comedie împrejurul nostru. CREANGĂ, A. 57. DLRLC
      • format_quote Cînd s-au arătat acea măguiață (= mogîldeață) neagră pe la miezul nopții și se tot băga la dînsul, s-au înfricoșat foarte și au fugit. SBIERA, P. 148. DLRLC
      • format_quote Iaca dulcețile, cucoană! – ...Da nu te băga așa în sufletu meu, că doar n-ai să mă-nghiți... stăi colo. ALECSANDRI, T. 923. DLRLC
    • chat_bubble A(-și) băga mâna-n foc pentru cineva = a garanta (cu toată convingerea) pentru cinstea cuiva. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv rar A-și băga mâna în sânge = a face moarte de om. DLRLC
      • format_quote [Altădată] omul... nu-și băga mîna în sînge pentru vreo apărare. CONACHI, P. 296. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A-și băga capul în foc = a-și pune viața în primejdie. DLRLC
      • format_quote Dar singur el a tot zorit Să-și bage capu-n foc; S-omoare p-un flăcău la joc. Și-i dus de-atunci, fugit. COȘBUC, P. I 229. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (pe cineva) la apă. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga pe cineva (de viu) în mormânt (sau în groapă sau în pământ) = a omorî pe cineva cu zile, a pricinui moartea cuiva. DEX '09 DLRLC
      sinonime: omorî
      • format_quote reflexiv Că nimic nu ți-am greșit, Mîndruță, nici c-un cuvînt; Că dacă ți-aș fi greșit, De viu m-aș băga-n pămînt. HODOȘ, P. P. 97. DLRLC
      • chat_bubble figurat A cauza cuiva supărări mari. DLRLC
        • format_quote David al meu are de gînd să mă bage de vie în mormînt cu apucăturile lui. CREANGĂ, A. 32. DLRLC
    • chat_bubble A băga (subînțeles «boii» sau «vitele») la (sau în) plug sau în cârd cu cineva = a se întovărăși (cu cineva) spre a-și face arătura sau a paște vitele în comun. DLRLC
      • format_quote Vei ști că vultureștenii nu s-au mai învoit anu ăsta la arendașul de-aici, din pricină că le-a pus învoieli prea grele și s-au dus la Căldărușa. Tat’tău i-acum acolo, ară. A băgat la plug cu Petrea Mazilu. SANDU-ALDEA, D. N. 229. DLRLC
      • chat_bubble figurat A se asocia, a-și face de lucru cu cineva. DLRLC
        sinonime: asocia
        • format_quote Ține minte, în tot vacul, Și nu-ți băga-n cîrd cu dracul. PANN, P. V. III 25. DLRLC
      • chat_bubble Până nu bagi cu omul în plug, nu-i cunoști năravul = până nu lucrezi sau nu stai (mai multă vreme) împreună cu cineva, nu-i poți cunoaște firea). DLRLC
    • chat_bubble A băga oile în lapte = a despărți oile de miei, primăvara, și a începe a le mulge, spre a face brânză. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Bărbații ies la cîmp, la stînă. Astăzi se înțarcă mieii și oile se bagă în lapte. EMINESCU, N. 142. DLRLC
    • chat_bubble familiar A băga (pe cineva) sub covată. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A o băga pe mânecă = a fi prins cu minciuna, a nu mai ști cum să îndrepte o greșeală, a o sfecli. DEX '09
      sinonime: sfecli
    • chat_bubble tranzitiv A băga zâzanie (sau vrajbă, intrigă) (între oameni) = a produce discordie. DEX '09 DLRLC
      sinonime: învrăjbi
      • format_quote Iuga [moșierul] a cerut revizorului școlar să-i caute un om cu care să se poată înțelege și care să nu-i mai bage zîzanie între țărani. REBREANU, R. I 96.
      • format_quote Celelalte zeițe băgară zîzanie printre toți craii elenilor. ISPIRESCU, U. 10.
    • chat_bubble tranzitiv argou; argotic A băga un fitil (sau fitile împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). DEX '09
      sinonime: calomnia
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Își bagă toți banii în cărți de specialitate. S-a băgat slujbaș la primărie. S-a băgat slugă. DEX '09
    • format_quote Micluț... se băgase cioban la părinții lui But. DUMITRIU, N. 204. DLRLC
    • format_quote O femeie săracă veni la curtea împărătească să se bage slujnică. ISPIRESCU, L. 184. DLRLC
    • 2.1. reflexiv regional uneori eliptic A se amesteca (într-o discuție, într-o chestiune, într-o afacere). DLRLC
      sinonime: amesteca
      • format_quote Amu, primaru zice că el nu se bagă, că să-mi íau hîrtia înapoi. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
      • chat_bubble A se băga în vorbă = a intra în vorbă. DLRLC
        • format_quote Se băga iar în vorbă Știulete Constandin. PAS, L. I 125. DLRLC
    • 2.2. tranzitiv A aduce (pe cineva) într-o situație neplăcută, dificilă. DLRLC
      • format_quote A băga pe cineva în bucluc. A băga în încurcătură. A băga în datorii. DLRLC
      • format_quote Acuma căuta iară, în tot feliul, să-l bage în alt necaz și mai mare, că nu putea privi cu ochi buni starea cea fericită a băiatului. SBIERA, P. 77. DLRLC
      • format_quote Ea vrea să-l bage în ispită. ISPIRESCU, U. 97. DLRLC
      • format_quote Dragul meu tovarăș, la grea nevoie m-a băgat iar spînul. CREANGĂ, P. 234. DLRLC
      • format_quote reflexiv Du-te, Alisandre, nu mai sta, că de ce stați de-aia vă băgați în primejdie. DUMITRIU, B. F. 135. DLRLC
      • chat_bubble A băga (pe cineva) la (o) idee = a face (pe cineva) să se teamă de ceva, a-i strecura în suflet teama și îngrijorarea de ceva. DLRLC
      • chat_bubble A băga (pe cineva) în boală (sau în boale sau în toate boalele) sau a(-i) băga (cuiva) boala în oase = a tulbura (pe cineva) sufletește, a-l face să-și piardă cumpătul, a-l impresiona puternic. DLRLC
        • format_quote Cînd [zâna] se uita la cineva, cu ochii ei ceia mari și negri ca murele, îl băga în boale. ISPIRESCU, L. 78. DLRLC
        • format_quote Mîndră, mîndruleana mea... Ochii tăi mă bagă-n boală. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 23. DLRLC
      • chat_bubble A băga (pe cineva) în boală (sau în boale sau în toate boalele) sau a(-i) băga (cuiva) boala în oase = a umple (pe cineva) de spaimă DLRLC
        sinonime: îngrozi
        • format_quote reflexiv rar Cum l-au zărit popa, s-au băgat în toate boalele și s-a temut să-i deschidă poarta. SBIERA, P. 11. DLRLC
      • chat_bubble A băga rufele în boală. DLRLC
      • chat_bubble A băga (pe cineva) în răcori (sau în toate răcorile), în sperieți (sau în toți sperieții), în groază (sau în toate grozile morții), în spaimă sau a-i băga (cuiva) frica sau fiori în oase sau a băga spaima în cineva = a umple (pe cineva) de spaimă, de groază, de frică; a speria, a îngrozi, a înfricoșa (pe cineva). DLRLC
        • format_quote Spaimă-n domni băga Chivără Roșie. BENIUC, V. 153. DLRLC
        • format_quote Pe copii îi bagă-n sperieți. PAS, L. I 18. DLRLC
        • format_quote De ce a băgat el în răcori, gîndești, pe toți împărații și pe papa de la Roma? CARAGIALE, O. I 91. DLRLC
        • format_quote Se năpusti asupra ei un lup, cu niște ochi turbați și zgîiți, de băga fiori în oase. ISPIRESCU, L. 17. DLRLC
      • chat_bubble A băga cuiva (de) vină = a învinui pe cineva. DLRLC
        • format_quote Nimănui vină nu-i bag, Fără prostului de cap. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 180. DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv argou; argotic A băga (pe cineva) în fabrica de pumni = a lua la bătaie (pe cineva). DEX '09 DEX '98
    • 2.3. tranzitiv (Cu privire la o plângere sau la o cerere) A introduce, a înainta (autorităților competente). DLRLC
      • format_quote Am băgat plângere la tribunal. Am băgat actele. DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv familiar A băga actele (de căsătorie) = a depune actele cerute pentru căsătorie. DEX '09 DEX '98
    • 2.4. tranzitiv popular (Determinat prin «la oaste» sau «cătană», «în cătănie», «în cătane») A lua (pe cineva) la armată. DLRLC
      sinonime: înrola
      • format_quote reflexiv Frunză verde nucă sacă, Nu găsesc bade să-mi placă; Că badea de mi-a fost drag În cătane s-a băgat. HODOȘ, P. P. 215. DLRLC
    • chat_bubble A se băga la stăpân = a se tocmi ca om de serviciu la cineva. DLRLC
      • format_quote eliptic Bine, zise baba, eu am lipsă de slugă, să umble la capre; bagă-te la mine. RETEGANUL, P. III 36. DLRLC
      • format_quote L-a băgat argat. DLRLC
      • format_quote Alții fuseseră băgați la fierărie, la tîmplărie. PAS, Z. I 254. DLRLC
      • chat_bubble Cine se bagă fără tocmeală iese fără socoteală = cine nu stabilește de la început condițiile unui angajament nu capătă, la sfârșit, ceea ce i se cuvine. DLRLC
    • chat_bubble figurat A se băga la stăpân = a-și lua angajamente care-l pun (pe cineva) la discreția altuia (fără să-și fi dat seama despre aceasta de la început). DLRLC
      • format_quote Pentru bani luai bătrîn Și mă băgai la stăpîn. PANN, P. V. II 126. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga (pe cineva) în pâine = a da (cuiva) o slujbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • chat_bubble În expresii: observa. DEX '09 DEX '98
    sinonime: observa
    • chat_bubble tranzitiv A băga seama (la ceva) = a fi atent. DEX '09
    • chat_bubble tranzitiv A băga în seamă (ceva sau pe cineva) = a da atenție (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). DEX '09 DEX '98
      • format_quote [Zgripsorul] a trecut fîlfîind spre cuibul său fără a mă băga în samă. SADOVEANU, N. F. 47. DLRLC
      • format_quote O învăță tot ce trebuia să știe... ca să nu fie urîtă și nebăgată în seamă de ceilalți fii de împărați. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
      • format_quote De mă-sa s-apropia, Nimeni seamă nu-i băga. TEODORESCU, P. P. 525. DLRLC
      • format_quote De lacrămi n-aș băga seamă, Că le șterg cu-a mea năframă, Dar mi-i milă de obraz, Că rămîne fript și ars. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
      • diferențiere A băga în seamă (pe cineva sau ceva) sau (învechit și popular) a băga seamă cuiva (sau de ori la ceva sau cineva) = a observa, a da atenție (cuiva sau unui lucru); a lua în seamă (ceva sau pe cineva). DLRLC
        sinonime: observa
        • diferențiere prin extensiune Cinsti, stima. DLRLC
          • format_quote Și mai fost-au chemați încă: crai, crăiese și-mpărați, oameni în samă băgați. CREANGĂ, P. 279. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A băga de seamă = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Abia tîrziu am băgat de seamă neclintirea plutelor mele. SADOVEANU, N. F. 66. DLRLC
      • format_quote El, supărat, plecă înainte, fără a băga de seamă că barba și părul îi albise. ISPIRESCU, L. 9. DLRLC
      • format_quote Cît pentru străinul brunet, el părea că nu bagă seamă că e lîngă o frumuseță și nu se uita. NEGRUZZI, S. I 37. DLRLC
      • format_quote (și) absolut Bagă de seamă, nu-l scăpa pe jos. DUMITRIU, B. F. 132. DLRLC
      • format_quote (și) absolut Trebuie să băgăm bine de seamă, căci dușmanul are o mie de mijloace... CAMILAR, TEM. 57. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A se băga de seamă = a se observa, a se remarca (ceva). DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble tranzitiv (Cum) bag seamă (sau seama) = după cât mi se pare, pare-mi-se. DLRLC
      sinonime: pasămite
      • format_quote Bag seamă, căpitanul a isprăvit repertorul. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
      • format_quote Frunză verde și iar verde, Ce mi-i dor nu se mai vede, Nu se vede, nu s-aude, – Bag seamă n-are de unde; Că s-au tare depărtat Și de mine ș-a uitat. HODOȘ, P. P. 85. DLRLC
etimologie:

bogat, bogaadjectiv

  • 1. Care dispune de multe mijloace materiale, care are mulți bani. DEX '09 DLRLC
    sinonime: avut
    • format_quote E lung pămîntul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53. DLRLC
    • format_quote Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgîrcită. CREANGĂ, P. 37. DLRLC
    • 1.1. (Despre colectivități organizate) Care dispune din abundență de bunuri materiale. DLRLC
      • format_quote Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată... CREANGĂ, P. 184.
  • 2. Care se află, care conține ceva în cantitate mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fructele sunt bogate în vitamine. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Păr bogat. DLRLC
    • format_quote Niciodată mîndrul vultur ce-n văzduh se cumpănește... De o prad-așa bogată încă nu s-a-ndestulat. ALEXANDRESCU, P. 138. DLRLC
    • format_quote figurat Peste tot scaldă un soare dogoritor și bogat. SAHIA, N. 17. DLRLC
    • format_quote figurat Iarna era bogată în zăpadă și troiene. SADOVEANU, M. C. 114. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Două jilțuri din școala lu Palladio, adică linii simple cu rîuri bogat sculptate. CAMIL PETRESCU, T. II 173. DLRLC
    • 2.1. Despre flori: bătut, învolt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Mari roze bogate și grele Abia mai pot capul să-și țină. MACEDONSKI, O. I 193. DLRLC
      • 2.1.1. Variat. DLRLC
        sinonime: variat
        • format_quote Floră bogată. DLRLC
    • 2.2. (Despre un veșmânt) Cu multe falduri, croit din plin. DLRLC
      sinonime: larg
      • format_quote Își luase o rochie nouă, încă neîmbrăcată, alb-liliachie, strînsă pe pieptu-i tineresc și bogată în poalele lungi, trecute de genunchi. MIHALE, O. 501. DLRLC
    • 2.3. Mănos, roditor. DEX '09 DEX '98
  • 3. (Despre lucruri) De mare valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își alese... hainele cele mai mîndre și mai bogate. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
    • format_quote Ghirai, hanul cel bătrîn, Cu hamger bogat la sîn. ALECSANDRI, P. F. 77. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.