opțiuni
  • info

16 definiții pentru băgător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂGĂTOR, -OARE, băgători, -oare, adj. (Mai ales ir.; în sintagma) Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acționa; care nu are un rol precis într-o treabă. – Băga + suf. -ător.

băgător, ~oare smf, a [At: ȚICHINDEAL, F. / Pl: ~i, ~oare / E: băga + -ător] 1-2 (Reg) Băgăreț (1-2). 3-4 (Mrc; îs) – de seamă (Persoană) care observă ceva sau pe cineva. 5-6 (Om) care este atent la ceva sau cineva Si: circumspect2, precaut2, prudent2. 7-8 (Îas) (Persoană) care observă fără să acționeze Si: rezervat2. 9-10 (Îas) (Persoană) care nu are un rol precis într-o activitate.

băgător, -oáre adj. (mai ales iron.) Băgător de seamă = a) care observă, care este atent la ceva; b) care nu are un rol precis într-o acțiune. ◆ (fam.; subst.) Controlor, supraveghetor. • pl. -ori, -oare. /băga + -ător.

BĂGĂTOR adj. 1 Care bagă 2 ~ DE SEAMĂ care e cu luare aminte, cu băgare de seamă; contr. NEBĂGĂTOR DE SEAMĂ.

BĂGĂTOR, -OARE, băgători, -oare, adj. (Mai ales ir.; în sintagma) Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acționa; care nu are un rol precis într-o treabă. – Băga + suf. -ător.

BĂGĂTOR, -OARE, băgători, -oare, adj. (Numai în expr.) Băgător-de-seamă = care observă, care e atent (la ceva); precaut, prudent, circumspect, prevăzător, cu ochii în patru. ◊ (Substantivat, familiar) Supraveghetor, controlor.

BĂGĂTOR, -OARE, băgători, -oare, adj. (În expr., mai ales ir.) Băgător de seamă = care observă, care e atent (la ceva); precaut, circumspect, prudent. ♦ (Substantivat; fam.) Supraveghetor. ♦ (Substantivat) Persoană care introduce snopii la batoză. – Din băga + suf. -(ă)tor.

BĂGĂTOR ~oare (~ori, ~oare): ~ de seamă a) care acționează cu atenție deosebită; b) care este fără un rol definit într-o acțiune. /a (se) băga + suf. ~tor

băgător a. care bagă: băgător de seamă, atent.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

băgător adj. m., pl. băgători; f. sg. și pl. băgătoare

băgător adj. m., pl. băgători; f. sg. și pl. băgătoare

băgător adj. m., pl. băgători; f. sg. și pl. băgătoare

băgător de seamă loc. s. m., pl. băgători de seamă

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ajutor de băgător în seamă expr. persoană cu un rol insignifiant într-o instituție

băgător de seamă expr. persoană a cărei participare la o acțiune este inutilă; persoană care asistă la o acțiune fără a se implica.

băgător în seamă expr. v. barabanci

Intrare: băgător
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băgător
  • băgătorul
  • băgătoru‑
  • băgătoare
  • băgătoarea
plural
  • băgători
  • băgătorii
  • băgătoare
  • băgătoarele
genitiv-dativ singular
  • băgător
  • băgătorului
  • băgătoare
  • băgătoarei
plural
  • băgători
  • băgătorilor
  • băgătoare
  • băgătoarelor
vocativ singular
  • băgătorule
  • băgătoare
  • băgătoare
  • băgătoareo
plural
  • băgătorilor
  • băgătoarelor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băgător, băgătoareadjectiv

etimologie:
  • Băga + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.