5 intrări

32 de definiții

din care

Explicative DEX

COLȚUN, colțuni, s. m. 1. (Reg.) Ciorap. 2. Compus: colțunul-popii sau colțunii-popii = plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). [Var.: (1) călțun s. m.] – Din ngr. kaltsúni.

colțun sm [At: DEX2 / V: căl~ sm / Pl: ~i / E: ngr χολῖαοὺντ] (Reg) 1 Ciorap. 2 (Bot; îc) ~ii-popii Plantă erbacee mică, cu tulpina pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). 3 (Bot; îc) ~ul-doamnei Cerențel (Geum rivale).

COLȚUN sm. 1 Mold. Bucov. 👞 = CIORAP: scoate picioarele din papuci și rămîne în ~i (CAR.) 2 🌿 COLȚUNII-POPII1, mică plantă ierboasă, cu tulpina întinsă pe pămînt, cu flori nemirositoare de un albastru deschis sau violete (Viola silvestris) (🖼 1392); -COLȚUNII-POPII2 – VIORELE-SĂLBATICE.

COLȚUN, colțuni, s. m. 1. (Reg.) Ciorap. 2. Compus: colțunii-popii = plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită (Viola silvestris). [Var.: (1) călțun s. m.] – Din ngr. kaltsúni (< it.).

COLȚUN, colțuni, s. m. (Mold.) Ciorap. Cu colțuni albi m-am încălțat. SEVASTOS, N. 12. Ta mătăsăria cea albă, colțunii, colanul și ce mai are. NEGRUZZI, S. I 32. ♦ Cantitatea de bani care încap într-un ciorap. Un colțun de galbeni. ȘEZ. IV 3.

COLȚUN ~i m. mai ales la pl. fam. Piesă de îmbrăcăminte tricotată care se îmbracă pe picior; ciorap. /<ngr. kaltsúni

colțun m. V. călțun.

colțún, -áș, V. călțun, -áș.

CĂLȚUN2 s. m. v. colțun.

călțun sm [At: TETRAEV. (1574) 204 / V: colțon, col~ / Pl: ~i / E: ngr ϰαλτσύνι] (Reg) 1 Încălțăminte de sărbătoare (asemănătoare cu cizmele) cu tureac scurt, având deasupra o frunză de piele roșie. 2 (Pan) Gheată grosolană, lucrată din piele, din pănură sau din lemn. 3 Un fel de ciorapi fără talpă (asemănători cu ghetrele sau cu jambierele) Si: călțunaș (1). 4 Încălțăminte de lână (asemănătoare cu pâslarii) care se purta prin casă sau prin curte. 5 (Șîc ~ul-Doamnei) Plantă erbacee din familia rozaceelor, înaltă de 10-15 cm, cu flori galbene cu vinișoare violete Si: comanacul-ciobanului, condurul-doamnei, cerențel (2), crânceș, cuișoriță, hreaniță, papucii-doamnei, rădiche, ridichioară (Geum rivale). 6 (Șip; îc) ~ul-popii Plantă erbacee de talie mică, din familia violacee, cu tulpina întinsă pe pământ, glabră sau puțin pubescentă, cu frunzele cordiforme sau reniforme, cu florile inodore, albastre-deschis sau violete și fructul capsulă oblongă ascuțită Si: atlanac, atlângicuri, călțunași (4) albaștri, micșunele, tămâioare, toporași, viorele (Viola silvestris). 7 (Bot; reg; îac) Viorele sălbatice (Viola canina). 8 (Bot; reg; îac) Greghetin (Geranium pratense). 9 (Bot; reg; lpl) Canale (Impatientis balsamina).

CĂLȚUN sm. 1 👞 Încălțăminte COR. 2 Mold. = COLȚUN 3 🌿 CĂLȚUNUL-DOAMNEI, plantă erbacee, cu flori mari galbene ce atîrnă în jos (Geum rivale) (🖼 764) [ngr. χαρτσόνι, influențat de încălța].

CĂLȚUNAȘ sm. 1 👕 dim. CĂLȚUN 2 2 Trans. PĂC. ciorap de lînă albă ce încalță peste nădragi cei ce poartă opinci 3 🍽 Plăcintioară în trei colțuri, umplută cu brînză, cu magiun, cu fructe, etc. 4 🌿 = TOPORAȘI1, CONDURUL-DOAMNEI.

COLȚON COLȚUN.

COLȚUNAȘ sm. 1 dim. COLȚUN 2 Mold. Bucov. 🍽 = CĂLȚUNAȘ: Gazda masă le-a gătit: Colțunași (chiroște calde) Cu posmag și ’n unt topit (SPER.) 3 🌿 pl. TOPORAȘI1 4 🌿 pl. = CONDURUL-DOAMNEI.

călțun m. 1. Mold. ciorap; 2. câlțunu Doamnei sau papucu Doamnei, plantă de grădină, cultivată pentru frumoasele sale flori (Geum rivale). [Vechiu rom. călțun, pantof = lat. *CALCEONEM (din CALX, călcâiu)].

călțún m. (ngr. kaltsúni și kartsúni, d. it. calzoni, pantalonĭ [calza, cĭorap], de unde și fr. caleçons, izmene; bg. d. ngr. kalcun. V. încalț, calțavetă. Cp. cu păun și săpun). Cor. Încălțăminte. Vest. Cĭorap mare țărănesc. Est (colțun). Cĭorap.

Ortografice DOOM

!colțun (ciorap) (înv., reg.) s. m., pl. colțuni

colțun/călțun2 (ciorap) (înv., pop.) s. m., pl. colțuni/călțuni

colțun s. m., pl. colțuni

colțunii-popii (plantă) s. m. pl. art.

colțunul-popii (plantă) s. m. art.

călțun2 (ciorap) v. colțun

!colțunul-popii/colțunii-popii (plantă) s. m. art.

colțunul-popii/colțunii-popii (bot.) s. m.

Etimologice

călțun (călțuni), s. m.1. Încălțăminte de pînză. – 2. Ciorap. – 3. Pantof. – Var. colțun. It. calzone, pe filieră comercială, probabil prin intermediul ngr. ϰαλτσούνι, sau bg. kalcun (REW 1495; Densusianu, GS, VI, 363). – Der. călțunar, s. m. (pantofar; la nuntă, două rude ale mirelui care îl însoțesc la mireasă acasă, ducîndu-i darurile); călțunăreasă, s. f. (rudă a mirelui, care îi duce darurile); călțunaș, s. m. (ciorap de copil; violetă, Viola adorata; condurul-doamnei, Tropaeolum maius; plantă asemănătoare cu gura-leului, Antirrhinum maius; plăcintă de casă, umplută cu brînză sau marmeladă). După Capidan, Raporturile, 203, bg. provine din rom.

Enciclopedice

Colțun v. Călțun 2.

Sinonime

COLȚUN s. v. ciorap.

colțun s. v. CIORAP.

COLȚUNII-POPII s. pl. v. viorele sălbatice.

colțunii-popii s. pl. v. VIORELE SĂLBATICE.

Regionalisme / arhaisme

cólțun, colțuni, s.m. (reg.) Ciorapi scurți, până deasupra gleznelor, purtați de femei; șosete. ■ (onom.) Colțunescu, nume de familie în jud. Maram. – Din ngr. kaltsúni (DEX, MDA).

colțun, colțuni, s.n. – (reg.) Ciorapi scurți, până deasupra gleznelor, purtați de femei; șosete (Papahagi, 1925: 99; Borșa). Ciorapi împletiți din lână (Plăiuț). ♦ (onom.) Colțunescu, nume de familie în Maramureș (DFN, 2007). – Din ngr. kaltsúni (< it. calzoni „pantaloni”, calza „ciorap”) (Scriban, DEX, MDA).

Intrare: Colțun
Colțun nume propriu
nume propriu (I3)
  • Colțun
Intrare: colțun
colțun
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: colțun (ciorap)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colțun
  • colțunul
  • colțunu‑
plural
  • colțuni
  • colțunii
genitiv-dativ singular
  • colțun
  • colțunului
plural
  • colțuni
  • colțunilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • călțun
  • călțunul
  • călțunu‑
plural
  • călțuni
  • călțunii
genitiv-dativ singular
  • călțun
  • călțunului
plural
  • călțuni
  • călțunilor
vocativ singular
plural
Intrare: colțunii-popii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • colțunii-popii
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: colțunul-popii
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colțunul-popii
plural
genitiv-dativ singular
  • colțunului-popii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colțun, colțunisubstantiv masculin

  • 1. regional mai ales la plural Piesă de îmbrăcăminte tricotată care se îmbracă pe picior. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: ciorap
    • format_quote Cu colțuni albi m-am încălțat. SEVASTOS, N. 12. DLRLC
    • format_quote Ia mătăsăria cea albă, colțunii, colanul și ce mai are. NEGRUZZI, S. I 32. DLRLC
    • 1.1. Cantitatea de bani care încap într-un ciorap. DLRLC
      • format_quote Un colțun de galbeni. ȘEZ. IV 3. DLRLC
etimologie:

colțunul-popii / colțunii-popiisubstantiv masculin articulat

  • chat_bubble compus Plantă erbacee mică, cu tulpina întinsă pe pământ, cu flori inodore, albastre sau violete, cu un pinten scurt și cu fructul o capsulă ascuțită; viorele sălbatice (Viola silvestris). DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic