3 definiții pentru căcăcios
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
căcăcios, ~oasă [At: ANON. CAR. / Pl: ~oși, ~oase / E: căca + -ăcios] 1-2 smf, a (Om) care simte nevoia să defece des. 3-6 smf, a (Om) murdar, scârnav. 7-10 smf, a (Om) nevoiaș, fricos. 11 a (D. boli) Care este însoțită de diaree. 12 a (D. fructe) Care provoacă diaree. 13 sf (Prc; lpl) Corcodușe (Prunus cerasifera).
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
CĂCĂCIOS, CĂCĂCIOASĂ, căcăcioși, căcăcioase, adj. 1. Care defechează des. 2. Fricos, laș. (din căca)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
căcăcios, -oasă, căcăcioși, -oase s. m., s. f., adj. (om) neputincios, neajutorat.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: căcăcios
căcăcios adjectiv
| adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)