2 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEAL, dealuri, s. n. 1. Formă de relief pozitivă cu înălțime nu prea mare (sub 1000 m). ◊ Loc. adv. La deal = în sensul urcușului, în sus. ◊ Loc. prep. (De) la deal de... = mai sus de..., în sus de... ◊ Expr. (Fam.) Dă la deal, dă la vale = se silește în toate chipurile, încearcă toate posibilitățile. Greu la deal și greu la vale = oricum faci, e tot greu. Ce mai la deal, la vale = a) ce să mai lungim vorba de pomană, ce mai încoace și încolo, e inutil să mai discutăm; b) să spunem lucrurilor pe nume. Deal cu deal se întâlnește, dar (încă) om cu om, se spune cu ocazia unei întâlniri neașteptate sau în nădejdea unei revederi posibile. 2. (Reg.) Regiune de vii; vie, podgorie. ◊ Zonă a ogoarelor. – Din sl. dĕlŭ.

deal sn [At: (a. 1660-1680) GCR I, 178/18 / Pl: ~uri, (înv) ~ure / E: vsl дѧл] 1 Formă de relief rotunjită de înălțime medie (între 200 și 800 m). 2 (Îlav; îoc la vale) Pe ~ (sau spre ~) ori la ~ În urcuș. 3 (Îlpp) La ~ de... Mai sus de... 4 (Îlpp) De către ~ Din sus. 5 (Fam; îe) Dă la ~, dă la vale Încearcă toate posibilitățile. 6 (Pfm) Greu la ~, greu la vale Oricum încerci, e tot greu. 7 (Pfm) Ce mai (sau ce tot) la ~, la vale E inutil să mai discutăm. 8 (Îae) Să spunem lucrurilor pe nume. 9 (Pop; îe) A umbla și-n ~ și-n vale sau A sui în ~, a coborî în vale A umbla peste tot (pentru a găsi pe cineva sau ceva). 10 (Pop; îe) Mai e un ~ și-o vale Mai sunt multe dificultăți. 11 (Îe) A trecut ~ul A pierdut ocazia. 12 (Îae) A reușit să treacă de ce-a fost mai greu. 13 (Pop; îe) A nu ști nici (la) ~, nici (la) vale A fi nepriceput. 14 (Pop; îe) A se face cât ~ul A se supăra foarte tare. 15 (Mol; îe) Parcă aduce picioarele de după ~ Se spune despre o persoană care merge alene. 16 (Reg; îe) A fi ~ și noapte (sau ~ și ceață) înaintea ochilor A nu putea suferi pe cineva. 17-18 (Pop; îe) ~ cu ~ se întâlnește, dar (încă) om cu om Se spune (cu ocazia unei întâlniri neașteptate sau) în speranța unei revederi posibile. 19 (Csc) Zonă deluroasă. 20 (Îvp) Pădure. 21 (Pop) Pământ arabil. 22 Podgorie așezată în zonă deluroasă. modificată

DEAL, dealuri, s. n. 1. Formă de relief pozitivă care se prezintă ca o ridicătură a scoarței pământului mai mică decât muntele, dar mai mare decât colina. ◊ Loc. adv. La deal = în sensul urcușului, în sus. ◊ Loc. prep. (De) la deal de... = mai sus de..., în sus de... ◊ Expr. (Fam.) Dă la deal, dă la vale = se silește în toate chipurile, încearcă toate posibilitățile. Greu la deal și greu la vale = oricum faci, e tot greu. Ce mai la deal, la vale = a) ce să mai lungim vorba de pomană, ce mai încoace și încolo, e inutil să mai discutăm; b) să spunem lucrurilor pe nume. Deal cu deal se întâlnește, dar (încă) om cu om, se spune cu ocazia unei întâlniri neașteptate, sau în nădejdea unei revederi posibile. 2. (Reg.) Regiune de vii; vie, podgorie. ◊ Zonă a ogoarelor. – Din sl. dĕlŭ.

DEAL, dealuri, s. n. 1. Formă de relief mai mică decît muntele dar mai mare decît movila. Unii, izbutind să urce buza dealului, se prăbușeau deodată, străpunși de gloanțe. CAMILAR, N. I 49. Dealurile aspre se deșiră către zare – cu coamele înălbite. SAHIA, N. 119. Dincolo de gard, în toate părțile, dealuri rotunde, cu dumbrăvi pe coamă. VLAHUȚĂ, O. A. 424. ◊ (În toponimie) Dealul Feleacului. Dealul Cucului.Dealurile Baraoltului... trimit Oltului un foarte ciudat afluent. BOGZA, C. O. 208. ◊ Loc. adv. (În opoziție cu la vale) La deal = în sus, urcînd. La deal, urca o haraba plină de saci, trasă de un căluț răblăgit. CAMILAR, N. I 113. Au mers așa în lungul Bistriței la deal, încet, pe drum de moină. SADOVEANU, B. 115. A plecat băiatul șontîc-șontîc înapoi la deal, către asfințit, unde scăpăta luna. CARAGIALE, P. 62. ◊ Loc. prep. (În opoziție cu în jos de...) (De) la deal de... = mai sus de..., în sus de..., din sus de... Au adus vătăjeii și feciorii cu nepusă-masă pe oameni – și i-au pus să are pe-o bucată de loc gunoios, la deal de tîrg. SADOVEANU, O. VII 276. Ne suim pe munte la deal de casa ei cîte cu o bucată de răzlog în mînă. CREANGĂ, A. 28. ◊ Expr. Dă la deal, dă la vale = se silește în toate chipurile, încearcă toate posibilitățile. Baba se scarmănă de cap, dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face. CREANGĂ, P. 8. Și-n deal și-n vale = pretutindeni. Zici că-s mîndră și n-am vrut Ca s-ascult vorbele tale? Dar de unde știi? În cale Ți-am umblat și-n deal, și-n vale. COȘBUC, P. I 51. Greu la deal și greu la vale = ori cum faci, tot greu e. Ce mai la deal, la vale? = ce să mai lungim vorba de pomană, ce mai încoace, încolo, ce să mai pierdem vremea discutînd un lucru care e limpede? Ce mai la deal, la vale? Trebuie să aibă act de naștere! SADOVEANU, O. VII 315. Ce mai la deal, la vale? așa e lumea asta. CREANGĂ, P. 223. Deal cu deal se întîlnește (sau se ajunge), dar (încă) om cu om, se spune cu ocazia unei întîlniri neașteptate sau în nădejdea unei revederi posibile. Poate să ne mai întîlnim la vrun capăt de lume; căci deal cu deal se ajunge dar încă om cu om. CREANGĂ, O. A. 224. Un deal și-o vale și-o fugă de cal mare = o bucată mare de drum. ◊ (Exprimă ideea de dificultate, de distanță mare sau de obstacol greu de trecut) Cînd ești voinic, ți-e dealu-ntins Ca șesul. COȘBUC, P. I 228. Mă trecuși, măicuță, dealu... Să nu ne vedem cu anu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 174. O, mîndruțo, buze moi, Dragi ne sîntem amîndoi, Este-un deal mare-ntre noi! id. ib. 60. ◊ Expr.Grăiește cam peste deal = vorbește neînțeles. ◊ (În comparații, exprimă ideea de lucruri de mari proporții) Voi intra masiv și greu în vreme, Cu un car cît dealul de poeme. BENIUC, V. 9. 2. (Regional) Regiune de vii, vie, podgorie (așezată de obicei pe un deal). ♦ Regiunea ogoarelor, pămînt arabil.

DEAL ~uri n. 1) Ridicătură de teren mai joasă decât muntele, având înălțimea între 200 și 800 metri. ◊ Ce mai la ~ la vale a) la ce bun atâta vorbă; b) să discutăm la obiect, spunând lucrurilor pe nume. La ~ în sus; înspre culme. 2) fam. Teren arabil din împrejurimile unei localități rurale. A pleca la ~. [Monosilabic] /<sl. dĕlu

deal m. 1. ridicătură de pământ ce nu trece peste 300 metri; 2. vie așezată pe un deal: Dealu-Mare, Dealu-Drăgășanilor; 3. Tr. (Negrești) pădure. [Slav. DIELŬ; pentru sensul 3, cf. codru].

deál (ea dift.) n., pl. dealurĭ (vsl. dĕlŭ, parte pre-dĕlŭ, hotar [de aicĭ Predeal]. V. deiniță). Măgură, colnic, înălțime de pămînt maĭ mică de cît muntĕle. Vest. Podgorĭe: Dealu Mare, Dealu Drăgășanilor. La deal, în sus, suind, în opoz. cu la vale: caru, corabia merge greŭ la deal. Greŭ la deal, răŭ la vale, e dificil în orĭ-ce caz. Ce maĭ la deal, la vale?, ce maĭ perdem timpu degeaba? Să ne punem pe lucru!

spirea sf [At: DER / P: ~re-a / Pl: ~ee / E: lat Spiraea (vanhottei)] (Bot) Floarea-miresei (Spiraea vanhouttei).

Dealu n. plasă și mănăstire în jud. Dâmbovița, zidită la 1504 de Radu cel Mare. Aci s’au îngropat ctitorul ei (1508) și Mihaiu-Viteazul (1601). Liceu militar.

Dealu-Mare n. podgorie în județul Prahova, acoperită de dealuri și vii.

Spirea (Dealul) f. colină în București, unde un viteaz corp de pompieri rezistă atacului Turcilor din 3 Septemvrie 1848.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+deal1 (engl.) [pron. dil] s. n., pl. dealuri [pron. diluri]

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

deal (dealuri), s. n.1. Colină, formă de vîrf ca o ridicătură de pămînt. – 2. (Arg.) Temniță. – Mr. deal. Sl. dĕlŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 92; Tiktin; Conev 38), cf. bg. dijel.Der. deluros, adj. (accidentat); delean(-ncă), adj. (care locuiește în regiunea dealurilor). Cf. deli. După Miklosich, Wander., 10, din rom. provine rut. dil’.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Dealul Mohului, cântec ritual de seceriș, încadrat într-un ceremonial complex; se execută în grup mixt, la sfârșitul seceratului. Are o temă mitologică, legendară: preamărirea alegorică a forțelor naturii care condiționează creșterea recoltei și disputa pentru întâietate a surorilor acestora. Melodia, o pentacordie* cu substrat pentatonic*, are formă fixă ternară (A, B, C), se desfășoară în tempo (2) tărăgănat, în ritm liber, parlando rubato; are caracter solemn. Cântecul face parte dintr-un complex de acte ceremoniale cu caracter agrar din seria actelor legate de fertilitate: confecționarea unei (sau mai multor) cununi din cele mai frumoase spice de grâu, purtarea ei (lor) de o fată (de mai multe sau de un fecior) în alai (format din purtătoarea cununii, grupul secerătoarelor, feciorii, restul muncitorilor), uneori însoțiti de lăutari; udarea cununii, sosirea la casa „gazdei” (stăpânul holdei secerate), încercarea de răpire a cununii, înconjurarea mesei, alegerea unui fecior care să ia cununa, rostirea unei orații (cu elemente comune plugușorului), masa și petrecerea comună. Succesiunea „actelor” diferă pe plan regional. Obiceiul se păstrează numai în Transilvania. Este cunoscut și de alte popoare din E și din centrul Europei. Cu o desfășurare spectaculoasă, de mare amploare, obiceiul are astăzi un caracter de veselie, de sărbătoare a culegerii roadelor bogate.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DEAL (< sl.) s. n. Formă de relief pozitivă, cu altitudine absolută, stabilită convențional între c. 200 și 800 m, în care versanții domină văile învecinate. După geneză, se deosebesc:. d de eroziune, rezultate în urma fragmentării de către apele curgătoare a unor terenuri sedimentare, piemontane sau de altă natură, și d. de acumulare, formate prin acțiunea de depunere exercitată de ghețari (ex. morene, drumline) sau de vânt (ex. dune, barcane). ◊ Expr. Ce mai la deal, la vale = a) ce să mai lungim vorba zadarnic; b) să spunem lucrurile așa cum sunt.

Dealu, m-re lângă Târgoviște (jud. Dâmbovița), ctitorită de Radu cel Mare între 1499 și 1501 pe locul unei așezări monastice atestate încă din 1341. Bis. m-rii, unul dintre cele mai desăvârșite monumente de arhitectură românească, păstrează mormântul lui Radu cel Mare și racla cu capul lui Mihai Viteazul. Pictura originală, executată de Dobromir din Târgoviște în colaborare cu Jitian și Stanciu în 1515, a dispărut.

BOLINTIN-DEAL, com. în jud. Giurgiu; 6.155 loc. (1991).

DEALU, com. în jud. Harghita; 3.801 loc. (1995).

DEALU, Mănăstirea ~, mănăstire de maici, situată la 4 km de Târgoviște, în satul Viforâta, com. Aninoasa. Întemeiată (probabil) în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, este menționată documentar, la 17 nov. 1431, într-un act emis de domnul Alexandru Aldea. Biserica Mănăstirii D., cu hramul Sf. Nicolae, a fost construită în 1499-1501, din inițiativă domnului Radu cel Mare și terminată de fratele său Vlad cel Tânăr, în 1510-1512. Picturile murale interioare executate în 1514-1515 de o echipă de zugravi condusă de meșterul Dobromir din Târgoviște și refăcute în 1713. Importantă necropolă domnească (aici se află mormintele voievodale ale lui Radu cel Mare 1508, Vlad Înecatul 1532, Pătrașcu cel Bun 1557, racla cu capul lui Mihai Viteazul). În sec. 16, aici a fost instalată o tiparniță, de sub teascurile căreia au ieșit Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Evangheliarul (1512). La Mănăstirea D. a funcționat Liceul militar „Nicolae Filipescu” (1912-1940).

DEALU MORII, com. în jud. Bacău; 3.100 loc. (1995).

DEALUL MARE 1. Deal cu forme masive, alcătuit din gresii și calcare oolitice, situat la V de C. Moldovei, pe stg. Siretului, la S de izvorul râului Bahlui. Alt. max.: 593 m. Întinse păduri de foioase. 2. Deal în Subcarpații de Curbură, la S de râul Cricovu Sărat, în prelungirea dealului Istrița. Alt. max.: 442 m. Podgorii.

DEALURILE sau PIEMONTURILE VESTICE, vastă reg. de dealuri piemontane în V României, strâns lipită de masivele Carpaților Occidentali, extinsă, discontinuu, între râurile Nera în S și Someș în N, reprezentând treapta intermediară de relief interpusă între câmpie și munți. D.V. sunt alcătuite predominant din argile, pietrișuri și nisipuri pliocene, acoperite de o cuvertură de depozite aluviale neogene. În parte de N sunt caracteristice ivirile de roci dure (andezit sau calcar) care apar în relief sub formă de măguri proeminente. Relieful colinar din zona Dealurilor Sălajului și Crasnei este dominat de măguri cristaline și vulcanice (Măgurile cristaline ale Șimleului, Chilioarei ș.a. și cele vulcanice Moigrad, Pomăt. Citera ș.a.) care, intersectate de ape, au permis apariția unor mici defilee. Relieful se caracterizează prin ansambluri de culmi prelungi, cu supr. netede, monoclinale (fragmente de văi scurte, divergente, semipermanente), ce scad altimetric de la 400-600 m, la contactul cu muntele, la 150-250 m, la trecerea spre câmpie. Marele artre hidrografice, zonele subsidente prin care trec acestea și depr. cu largă extindere au creat discontinuități marcante în desfășurarea ariei colinare. Climă temperat-continentală, cu valori de tranziție între munte și câmpie și între N și S (temp. medie anuală este 8-9°C în N și 10-11°C în S) și precipitații abundente (700-900 mm/anual), influențate de masele de aer oceanice dinspre V. Vegetația care acoperă D.V. este alcătuită din păduri de cer și gârniță, la care se adaugă gorunul și fagul (în N) și unele elemente termofile (mojdrean, scumpie, cărpiniță, liliac sălbatic etc.) în S. Importantă zonă pomi-viticolă și de creștere a animalelor. În cadrul D.V. se deosebesc două mari sectoare, distincte: Dealurile bănățene la S de râul Mureș, care cuprind Dealurile sau Pod. Lipovei, Dealurile Lugojului, Pogănișului, Dognecei și Oraviței, și Dealurile crișene, la N de Mureș, care includ Dealurile Cigherului, Codru-Moma, Pădurii Craiului (Ghepiș), Oradei, Barcăului, Crasnei, Asuajului și Sălajului.

PLOPIȘ 1. Munții Plopișului, culme muntoasă în NV M-ților Apuseni, extinsă pe direcția NV-SE, între Barcău și Crișu Repede, alcătuită din roci cristaline și sedimentare neogene. Alt. max.: 918 m (vf. Măgura Mare). Parțial împăduriți fag și gorun), dar predominant ocupați de pășuni și fânețe. Expl. de lignit (Derna, Voivozi, Vărzari, Borumlaca din jud. Bihor și Ip, Zăuan din jud. Sălaj). Cunoscuți și sub denumirea de Muntele Șes. 2. Dealurile Plopișului, mare unitate deluroasă în N dealurilor Crișanei, situată între C. Barcăului (V și N), m-ții P. la E și depr. Oradea-Vad-Borod (S). Sunt alcătuite din argile, marne argiloase, nisipuri loessoide ș.a., au culmi netede, deparate de văi, cu alt. de 200-300 m și sunt acoperite cu păduri de gorun, cer și gârniță, precum și cu plantații de pomi fructiferi și viță de vie. 3. Com. în jud. Sălaj, situată la poalele m-ților P., în partea de V a depr. Barcău, pe râurile Iaz și Valea Mare; 2.761 loc. (2003). Centru de cusături și țesături populare și de prelucr. artistică a lemnului.

POGĂNIȘ 1. Dealurile Pogănișului, unitate deluroasă în S dealurilor Banatului, extinsă pe c. 50 km pe direcție NV-SE, între m-ții Dognecea și m-ții Semenic (la S și SE) și C. Bârzavei (la NV). Alcătuite predominant din marne, nisipuri, pietrișuri și argile, prezintă un relief domol, cu culmi prelungi, cu aspect de poduri, separate de văi largi. Culmile au înălțimi de c. 300 m, dar apar și câteva dealuri mai înalte, situate pe „sâmburi” de șisturi cristaline (Dealu Scaunului 324 m, Luncoiu 367 m ș.a.). Alt. max.: 448 m (Măgura Poenii). D.P. sunt acoperite cu păduri de cer (Quercus cerris) și gârniță (Quercus frainetto), cu livezi de pomi fructiferi și cu pajiști naturale ce alternează cu culturi agricole. 2. Râu, afl. stg. al Timișului; 97 km. Izv. din N m-ților Semenic și drenează dealurile Pogănișului și C. Bârzavei. În rariștile pădurilor din lunca P., pe o supr. de 75 ha, au fost puse sub ocrotire, în perimetrele satelor Berini și Otvești din com. Sacoșu Turcesc, jud. Timiș, pâlcurile de lalele pestrițe (Fritillaria meleagris), specie declarată monument al naturii. Local, râul P. este numit Pogănici.

PRIPOR, Dealurile Priporului, unitate deluroasă în Subcarpații Buzăului, în bazinul râului Bâsca Chiojdului, străjuind depr. Drajna-Chiojd spre NV și depr. Calvini spre SE. Alcătuite predominant din fliș paleogen. Alt. max.: 823 m. Acoperite cu păduri, fânețe și pășuni.

REZ (sau DEALUL ARAMEI), masiv deluros în Subcarpații Transilvaniei, alcătuit din nisipuri, argile, conglomerate și tufuri andezitice, care străjuiește depr. Odorhei. Alt. max.: 933 m (vf. Aramei).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

deal, dealuri s. n. 1. (intl.) închisoare. 2. fese.

a fi dus la deal expr. (intl.) 1. a fi arestat. 2. a fi anchetat. 3. a fi închis.

Dealurile Chimiei s. pr. denumire generică dată vinurilor de calitate inferioară, contrafăcute și chimizate.

Intrare: deal (engl.)
deal2 (engl.) substantiv neutru
  • pronunție: dil
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deal
  • dealul
plural
  • dealuri
  • dealurile
genitiv-dativ singular
  • deal
  • dealului
plural
  • dealuri
  • dealurilor
vocativ singular
plural
Intrare: deal (rom.)
deal1 (rom.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deal
  • dealul
  • dealu‑
plural
  • dealuri
  • dealurile
genitiv-dativ singular
  • deal
  • dealului
plural
  • dealuri
  • dealurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deal, dealurisubstantiv neutru

  • 1. Formă de relief pozitivă cu înălțime nu prea mare (sub 1000 m). DEX '09 DLRLC
    antonime: vale diminutive: delușor
    • format_quote Unii, izbutind să urce buza dealului, se prăbușeau deodată, străpunși de gloanțe. CAMILAR, N. I 49. DLRLC
    • format_quote Dealurile aspre se deșiră către zare – cu coamele înălbite. SAHIA, N. 119. DLRLC
    • format_quote Dincolo de gard, în toate părțile, dealuri rotunde, cu dumbrăvi pe coamă. VLAHUȚĂ, O. A. 424. DLRLC
    • 1.1. Este folosit în toponimie. DLRLC
      • format_quote Dealul Feleacului. Dealul Cucului. DLRLC
      • format_quote Dealurile Baraoltului... trimit Oltului un foarte ciudat afluent. BOGZA, C. O. 208. DLRLC
    • 1.2. Exprimă ideea de dificultate, de distanță mare sau de obstacol greu de trecut. DLRLC
      • format_quote Cînd ești voinic, ți-e dealu-ntins Ca șesul. COȘBUC, P. I 228. DLRLC
      • format_quote Mă trecuși, măicuță, dealu... Să nu ne vedem cu anu! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 174. DLRLC
      • format_quote O, mîndruțo, buze moi, Dragi ne sîntem amîndoi, Este-un deal mare-ntre noi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 60. DLRLC
    • 1.3. În comparații, exprimă ideea de lucruri de mari proporții. DLRLC
      • format_quote Voi intra masiv și greu în vreme, Cu un car cît dealul de poeme. BENIUC, V. 9. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială La deal = în sensul urcușului, în sus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La deal, urca o haraba plină de saci, trasă de un căluț răblăgit. CAMILAR, N. I 113. DLRLC
      • format_quote Au mers așa în lungul Bistriței la deal, încet, pe drum de moină. SADOVEANU, B. 115. DLRLC
      • format_quote A plecat băiatul șontîc-șontîc înapoi la deal, către asfințit, unde scăpăta luna. CARAGIALE, P. 62. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune prepozițională (De) la deal de... = mai sus de..., în sus de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Au adus vătăjeii și feciorii cu nepusă-masă pe oameni – și i-au pus să are pe-o bucată de loc gunoios, la deal de tîrg. SADOVEANU, O. VII 276. DLRLC
      • format_quote Ne suim pe munte la deal de casa ei cîte cu o bucată de răzlog în mînă. CREANGĂ, A. 28. DLRLC
    • chat_bubble familiar Dă la deal, dă la vale = se silește în toate chipurile, încearcă toate posibilitățile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Baba se scarmănă de cap, dă la deal, dă la vale, dar n-are ce face. CREANGĂ, P. 8. DLRLC
    • chat_bubble Și-n deal și-n vale = pretutindeni. DLRLC
      sinonime: pretutindeni
      • format_quote Zici că-s mîndră și n-am vrut Ca s-ascult vorbele tale? Dar de unde știi? În cale Ți-am umblat și-n deal, și-n vale. COȘBUC, P. I 51. DLRLC
    • chat_bubble familiar Greu la deal și greu la vale = oricum faci, e tot greu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble familiar Ce mai la deal, la vale = ce să mai lungim vorba de pomană, ce mai încoace și încolo, e inutil să mai discutăm. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ce mai la deal, la vale? Trebuie să aibă act de naștere! SADOVEANU, O. VII 315. DLRLC
      • format_quote Ce mai la deal, la vale? așa e lumea asta. CREANGĂ, P. 223. DLRLC
    • chat_bubble familiar Ce mai la deal, la vale = să spunem lucrurilor pe nume. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble familiar Deal cu deal se întâlnește (sau se ajunge), dar (încă) om cu om, se spune cu ocazia unei întâlniri neașteptate, sau în nădejdea unei revederi posibile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Poate să ne mai întîlnim la vrun capăt de lume; căci deal cu deal se ajunge dar încă om cu om. CREANGĂ, O. A. 224. DLRLC
    • chat_bubble Un deal și-o vale și-o fugă de cal mare = o bucată mare de drum. DLRLC
    • chat_bubble Grăiește cam peste deal = vorbește neînțeles. DLRLC
  • 2. regional Regiune de vii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Zonă a ogoarelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.