6 definiții pentru dezlegător
Explicative DEX
DEZLEGĂTOR, -OARE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. – Dezlega + suf. -ător.
DEZLEGĂTOR, -OARE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. – Dezlega + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezlegător, ~oare [At: VARLAAM, C. 206 / S și: (înv) desl~ / Pl: ~i, ~oare / E: dezlega + -tor] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care dezleagă (1). 3-4 smf, a (În concepțiile religioase) (Persoană) care dezleagă (21). 5-6 smf, a (Persoană) care clarifică. 7-8 smf, a (Pan) (Persoană) care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. distractive. 9-10 sn, a (Mat; înv) (Număr) care rezultă dintr-o împărțire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZLEGĂTOR, -OARE, dezlegători, -oare, s. m. și f. Persoană care dezleagă sau descifrează enigme, jocuri etc. Dezlegătorii jocurilor vor fi premiați.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
dezlegător s. m., pl. dezlegători
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dezlegător s. m., pl. dezlegători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezlegător s. m., pl. dezlegători
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
dezlegător, dezlegătorisubstantiv masculin dezlegătoare, dezlegătoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care dezleagă (în mod sistematic) probleme, jocuri, enigme etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dezlegătorii jocurilor vor fi premiați. DLRLC
-
etimologie:
- Dezlega + -ător. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.