2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DULĂU, dulăi, s. m. Câine mare (și lățos); zăvod. – Din pol. dolow.

DULĂU, dulăi, s. m. Câine mare (și lățos); zăvod. – Din pol. dolow.

dulău2 sm [At: VICIU, S. GL. / Pl: ~ăi / E: nct] (Reg) Dovleac.

dulău1 sm [At: PRAV. 64 / Pl: ~ăi / E: pn dolow] 1 Câine mare (și lățos) Si: (îvr) zăvod. 2 (Fig) Calificativ injurios pentru un om bătrân lipsit de educație (și de cultură), cu deprinderi grosolane. 3 (Pop) Constelație boreală din care face parte și Sirus Si: câinele-mare.

dulău3 sn [At: CHEST. IV, 16/62 / V: ~leu / Pl: ? / E: mg dülö] (Reg) 1 Drum de țară situat mai jos decât terenurile care îl mărginesc. 2 Țarină. 3 Făgăraș. 4 (Buc) Mămăligă cu brânză.

DULĂU, dulăi, s. m. Cîine mare și lățos (mai ales de la stînă); zăvod. Dulăi mari cît mînjii se întîlneau bot în bot prin întunerec. CAMILAR, T. 6. După zaplaz, hămăiau dulăi ciobănești. SADOVEANU, Z. C. 115. Pînă-n ziuă urlă dulăii de la stînă. ALECSANDRI, P. III 299. Așa buciumă ciobanii Cînd își prăpădesc cîrlanii Și s-adune dulăi Pe la toate tîrlele. SEVASTOS, C. 293.

DULĂU ~i m. Câine mare; zăvod. [Sil. du-lau] /<pol. dolaw

DULĂU s. m. (Mold., ȚR) Cîine mare; zăvod. A: Să plătească celuia cu dulăul. PRAV. Dulăii mai mult cu mirosul decît cu viderea arată pre hiară. NCCD, 252. Mai de nădejde iaste dulăul deșteptat decît străjeriul cel însomnorat. CI, 96. Iară dulăul sărea si apăra oile. E 1779, 15v; cf. M. COSTIN; NECULCE; NCCD, 308; CI, 97, 170, 173, 174; E 1779, 15r. B: Dulăul să culca jos la rădăcina copaciului. E ante 1704, 28v; cf. ÎNDREPTAREA LEGII; E ante 1704, 29v. Etimologie: pol. dołow.

dulău m. 1. câine mare ciobănesc: dulău de stână AL.; 2. fig. bădăran. [Pol. DOLOW].

dulăŭ m. (pol. dolów, sfîrșit de vînătoare, un fel de cîne de vînat, d. vsl. loviti, a vîna. V. lovesc). Vechĭ. Cîne de vînat. Azĭ. Zăvod, cîne foarte mare. V. cîne.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dulău s. m., art. dulăul; pl. dulăi, art. dulăii

dulău s. m., art. dulăul; pl. dulăi, art. dulăii

dulău s. m., art. dulăul; pl. dulăi, art. dulăii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DULĂU s. (ZOOL.) zăvod, (prin Transilv.) pugleu, (Mold. și Bucov.) zăblău. (Un ~ pentru păzit curtea.)

DULĂU s. (ZOOL.) zăvod, (prin Transilv.) pugleu, (Mold. și Bucov.) zăblău. (Un ~ pentru păzit curtea.)

DULĂUL s. art. v. câinele-mare.

OCHIUL-DULĂULUI s. v. luceafărul de ziuă, luceafărul din zori, sirius.

ochiul-dulăului s. v. LUCEAFĂRUL DE. ZIUĂ. LUCEAFĂRUL DIN ZORI. SIRIUS.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dulău (dulăi), s. m.1. (Înv.) Cîine de vînătoare, copoi. – 2. Cîine de pază (Canis pecuarius). Probabil pol. dołow, din sl. loviti „a vîna” (Cihac, II, 104). După Șeineanu, Rom., XXX, 549, din mag. dullő, soluție care pare dificilă sub aspect fonetic. – Der. dolcă, s. f. (cățea de pază), pe care Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, 173, îl considera de origine dacică.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OCHIUL DULĂULUI, numele popular al stelei Sirius din constelația Câinele Mare.

Intrare: dulău
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dulău
  • dulăul
  • dulău‑
plural
  • dulăi
  • dulăii
genitiv-dativ singular
  • dulău
  • dulăului
plural
  • dulăi
  • dulăilor
vocativ singular
plural
dulen
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ochiul-dulăului
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ochiul-dulăului
plural
genitiv-dativ singular
  • ochiului-dulăului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dulău, dulăisubstantiv masculin

  • 1. Câine mare (și lățos). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: câine zăvod antonime: cotei
    • format_quote Dulăi mari cît mînjii se întîlneau bot în bot prin întunerec. CAMILAR, T. 6. DLRLC
    • format_quote După zaplaz, hămăiau dulăi ciobănești. SADOVEANU, Z. C. 115. DLRLC
    • format_quote Pînă-n ziuă urlă dulăii de la stînă. ALECSANDRI, P. III 299. DLRLC
    • format_quote Așa buciumă ciobanii Cînd își prăpădesc cîrlanii Și s-adune dulăi Pe la toate tîrlele. SEVASTOS, C. 293. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.