14 definiții pentru dăscălie
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DĂSCĂLIE, (2, 3) dăscălii, s. f. (Rar) 1. Profesiunea de dascăl. 2. Povață; p. ext. dojană, mustrare. 3. (Înv.) Iscusință, pricepere. – Dascăl + suf. -ie.
dăscălie sf [At: PO 10/6 / V: (îvr) dascal~ / Pl: ~ii / E: dascal + -ie cf ngr (δι)δασκαλία] 1 (Înv) Profesiune de dascăl (1). 2 (Pex) Post de dascăl (1). 3 (Îrg) Studii pe care trebuie să le aibă un dascăl (1). 4 (Spc) Școală normală. 5 (Pgn) Școală. 6 (Rar) Povață. 7 (Pex) Dojană. 8 (Înv) Erudiție. 9 (Pex) Iscusință. 10 (Îlav) Cu (sau pre) ~ Corect. 11 (Îal) Îngrijit. 12 (Pex; îal) Meșteșugit. 13 (Prc) Doctrină. 14-18 (Rar) Profesiune de dascăl (1-3, 5,14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLIE, (2, 3) dăscălii, s. f. 1. Profesiunea de dascăl. 2. Povață; p. ext. dojană, mustrare. 3. (Înv.) Iscusință, pricepere. – Dascăl + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
DĂSCĂLIE, (2, 3) dăscălii, s. f. 1. Profesiunea de dascăl (1). Într-un rînd, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita unuia din cei de sus. SADOVEANU, O. A. I 163. Văzînd... că norocul îi stă împotrivă, se potoli oarecum și se apucă iară de dăscălia lui. ISPIRESCU, L. 276. 2. Povață; p. ext. dojană, mustrare. Te rog, nu cuvinte; n-am umor s-ascult dăscălii; răspunsul meu ar fi fără replică. NEGRUZZI, S. III 155. 3. (Învechit) Iscusință, pricepere, dibăcie. Iară de steag o lopată Prelungă avea și cu dăscălie Făcută de maistor Pintilie. BUDAI-DELEANU, Ț. 95.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLIE ~i f. 1) la sing. Funcție de dascăl. 2) la sing. Durata de exercitare a unei astfel de funcții. 3) înv. Învățătură care călăuzește pe cineva în diverse sițuații; îndrumare; povață; sfat. [Art. dăscălia; G.-D. dăscăliei; Sil. -li-e] / dascăl + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăscălie f. învățătura și meseria de dascăl.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dăscălíe f. Fam. Profesiunea de dascăl.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
dascalie sf vz dăscălie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dăscălie (înv.) s. f., art. dăscălia, g.-d. art. dăscăliei; (povețe) pl. dăscălii, art. dăscăliile (desp. -li-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dăscălie (rar) s. f., art. dăscălia, g.-d. art. dăscăliei; (povețe) pl. dăscălii, art. dăscăliile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăscălie s. f., g.-d. art. dăscăliei; (povețe) pl. dăscălii, art. dăscăliile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DĂSCĂLIE s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învățătură, morală, mustrare, observație, povață, povățuire, profesorat, reproș, sfat, știință, vorbă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăscălie s. v. ADMONESTARE. CEARTĂ. CERTARE. DOJANĂ. DOJENIRE. IMPUTARE. ÎNDEMN. ÎNDRUMARE. ÎNVĂȚĂTURĂ. MORALĂ. MUSTRARE. OBSERVAȚIE. POVAȚĂ. POVĂȚUIRE. PROFESORAT. REPROȘ. SFAT. ȘTIINȚĂ. VORBĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
dăscălie, dăscălii s. f. Școală care funcționa pe lângă unele bis. în sec. 18 în Moldova și Țara Românească, unde învățau copii din toate păturile sociale și se vorbea românește. – Din dascăl + suf. -ie.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dăscălie, dăscăliisubstantiv feminin
- 1. Profesiunea de dascăl. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Într-un rînd, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita unuia din cei de sus. SADOVEANU, O. A. I 163. DLRLC
- Văzînd... că norocul îi stă împotrivă, se potoli oarecum și se apucă iară de dăscălia lui. ISPIRESCU, L. 276. DLRLC
-
-
- Te rog, nu cuvinte; n-am umor s-ascult dăscălii; răspunsul meu ar fi fără replică. NEGRUZZI, S. III 155. DLRLC
-
-
- Iară de steag o lopată Prelungă avea și cu dăscălie Făcută de maistor Pintilie. BUDAI-DELEANU, Ț. 95. DLRLC
-
etimologie:
- Dascăl + sufix -ie. DEX '98 DEX '09