opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. (Rar) Care fură. 2. S. m. și f. Hoț. – Fura + suf. -ător.

furător, ~oare [At: ALECSANDRI, P. II, 400 / Pl: ~i, ~oare / E: fura + -ător] 1 a (Șfg; rar) Care fură (1). 2 smf Hoț. 3 (Ent; reg; îc) ~-de-foc Molie (Oniscus murarius).

FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. – Fura + suf. -ător.

FURĂTOR, -OARE, furători, -oare, adj. (Rar) Care fură. ♦ (Substantivat) Hoț. Noi nu sîntem furători de boi, Nici mocani furători de cai. SEVASTOS, N. 116. corectat(ă)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

furător (rar) adj. m., s. m., pl. furători; adj. f., s. f. sg. și pl. furătoare

furător (rar) adj. m., s. m., pl. furători; adj. f., s. f. sg. și pl. furătoare

furător adj. m., s. m., pl. furători; f. sg. și pl. furătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FURĂTOR s. v. bandit, hoț, pungaș, tâlhar.

furător s. v. BANDIT. HOȚ. PUNGAȘ. TÎLHAR.

Intrare: furător (adj.)
furător1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furător
  • furătorul
  • furătoru‑
  • furătoare
  • furătoarea
plural
  • furători
  • furătorii
  • furătoare
  • furătoarele
genitiv-dativ singular
  • furător
  • furătorului
  • furătoare
  • furătoarei
plural
  • furători
  • furătorilor
  • furătoare
  • furătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: furător (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • furător
  • furătorul
  • furătoru‑
plural
  • furători
  • furătorii
genitiv-dativ singular
  • furător
  • furătorului
plural
  • furători
  • furătorilor
vocativ singular
  • furătorule
plural
  • furătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

furător, furătoareadjectiv

  • 1. rar Care fură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Fura + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

furător, furătorisubstantiv masculin
furătoare, furătoaresubstantiv feminin

  • 1. rar Bandit, hoț, pungaș, tâlhar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bandit hoț pungaș tâlhar
    • format_quote Noi nu sîntem furători de boi, Nici mocani furători de cai. SEVASTOS, N. 116. DLRLC
etimologie:
  • Fura + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.