2 intrări
8 definiții
Explicative DEX
făinar [At: POLIZU / P: fă-i~ / V: fări~ / Pl: ~i sm, ~e sn / E: făină + -ar] 1 sm Negustor de faină. 2 sm (Spc) Căruțaș care transportă făină. 3 sn Hambar pentru faină. 4 sn (Îf fărinar) Pod de lemn din jurul pietrei morii. 5 sn (Rar) Plăcintă.
FĂINAR sm. 1 ⚚ Negustor de făină ¶ 2 Căruțaș care transportă făina de la moară.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
făinar m. cel ce vinde făină. [Lat. FARINARIUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
făinár m. Fabricant orĭ vînzător de făină.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fărinar sn vz făinar
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
făinar, făinari s. m. (tox.) vânzător de droguri.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
făinar1, făinare, s.n. (înv.) ladă, hambar de păstrat făina.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
făinar2, făinari, s.m. (înv.) 1. negustor de făină. 2. căruțaș care transportă făina.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: făinar (s.m.)
făinar (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: făinar (s.n.)
făinar (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fărinar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)