GRAS, -Ă, grași, -se, adj., s. f. I. Adj. 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime; care are forme pline, rotunde; dolofan, durduliu, rotofei. Om gras. ◊ Țesut gras = țesut adipos. ♦ Fig. (Fam.; despre câștiguri bănești, sume de bani) Mare, însemnat. 2. Care conține multă grăsime; cu multă grăsime; gătit cu multă grăsime. Carne grasă. 3. (În sintagma) Acid gras = acid care se combină cu glicerina, formând grăsimi. 4. (Despre fructe) Plin, cărnos; (despre iarbă) cu firul gros și plin de sevă. 5. (Despre pământ) Fertil, roditor. II. S. f. (În sintagma) Grasă de Cotnari = specie de viță-de-vie cu strugurii având boabele dese, neomogene, galbene-verzui cu pete ruginii, din care se produce un vin alb superior. III. 1. Adj., s. f. (Caracter sau literă tipografică) care are conturul mai gros decât al literelor aldine. 2. Adj. (Despre texte) Care este cules cu caractere grase (III 1.). – Lat. grassus (= crassus).

gras, ~ă [At: CORESI, PS. 412 / Pl: ~ași, ~e / E: ml grassus, -a, -um] 1-2 smf, a (Persoană) care are sub piele un strat gros de grăsime (și forme pline, rotunde) Si: dolofan, durduliu, rotofei, (liv) rubicond. 3 (Îs) a Țesut ~ Țesut adipos. 4 a (Pop; irn; îe) ~ ca scripca Foarte slab. 5 a (Pop; îe) ~ la ceafă (sau la pungă) Bogat. 6 a (Pop; îae) Mojic. 7 a (Fig; d. sume de bani) Mare. 8 a (Fig; d. râs) Cu hohote. 9 a (D. carne, alimente) Care conține (multă) grăsime. 10 sn (Înv) Grăsime. 11-12 sn (Înv; la plante) Măduvă (sau suc secretat). 13 a (Chm; îs) Acid ~ Acid care se combină cu glicerina și formează grăsimi. 14 a (D. fructe, legume) Cărnos. 15 a (D. iarbă) Cu firul gros și plin de sevă. 16 a (D. pământ) Fertil. 17 sf (Îs) ~a de Cotnari Specie de viță-de-vie cu struguri având boabele dese, galbene-verzui, cu pete ruginii, din care se produce un vin alb superior. 18 sf (Îas) Vin produs din această specie. 19 sm Strugure alb, pe jumătate rumen, cu boabe de mărime mijlocie și cu gust dulce, care se coace primul. 20 a (D. boabele strugurilor) Plin. 21-22 sf, a (Literă tipografică sau caracter) care are conturul mai gros decât al literelor aldine. 23 a (D. texte) Care este cules cu caractere grase (22). 24 a (D. teme, subiecte) Generos (și incitant). 25 a (D. piele, păr) Unsuros. 26 a (D. salarii, câștiguri bănești; fig) Mare. 27 a (Reg; d. iarnă) Cu puțin ger și zăpadă multă.

GRAS, -Ă, grași, -se, adj., s. f. I. Adj. 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime; care are forme pline, rotunde; dolofan, durduliu, rotofei. Om gras. ◊ Țesut gras = țesut adipos. ♦ Fig. (Fam.; despre câștiguri bănești, sume de bani) Mare, însemnat. 2. Care conține multă grăsime; cu multă grăsime; gătit cu multă grăsime. Carne grasă. 3. (În sintagma) Acid gras = acid care se combină cu glicerina, formând grăsimi. 4. (Despre fructe) Plin, cărnos; (despre iarbă) cu firul gros și plin de sevă. 5. (Despre pământ) Fertil, roditor. II. S. f. (În sintagma) Grasă de Cotnari = specie de viță de vie cu strugurii având boabele dese, neomogene, galbene-verzui cu pete ruginii, din care se produce un vin alb superior. III. 1. Adj., s. f. (Caracter sau literă tipografică) care are conturul mai gros decât al literelor aldine. 2. (Despre texte) Care este cules cu caractere grase (III 1). – Lat. grassus (= crassus).

GRAS, -Ă, grași, -se, adj. 1. (Despre oameni și animale sau despre părți ale corpului lor; în opoziție cu slab) Care are sub piele un strat gros de grăsime; cu forme pline și rotunde. Însuși Cîrlig mîna căluțul gras ca pepenele; în urma căruței Lina ducea de funie un juncan. CAMILAR, TEM. 87. Aceeași mînă grasă și cu păr s-a-ntins spre sonerie. SAHIA, N. 82. O păreche de boi... țintați în frunte, ciolănoși și grași. CREANGĂ, P. 38. ♦ (Tipogr.) Litere grase = caractere aldine. ♦ Fig. (Despre sume de bani, de obicei peiorativ) Foarte mare. Prețuri grase. Bacșiș gras. ♦ Fig. (Despre culori) Compact și strălucitor. Lipsea vegetația vînjoasă, verdele crud al copacilor și gras al ierbii. C. PETRESCU, A. 314. ♦ Fig. (Despre rîs) Sănătos, plin. Trăilă rîse liniștit, un rîs gras, dar nu răspunse. DUMITRIU, V. L. 48. 2. Care conține multe grăsimi, bogat în grăsimi. Substanțe grase. Țesut gras. Lapte gras. Întreprinderi prelucrătoare de materiale grase: săpun, stearină, oleină și lumînări. ♦ (Despre carne) Care are multă grăsime. ♦ (Despre mîncări) Gătit cu multă grăsime. ◊ Fig. Ministrul care trece de-a fi organizat mai temeinic școala e același sub care s-a dat învățămîntului religios mai multă întindere și clerului porții grase mai multe. ARGHEZI, P. T. 12. 3. (Chim., numai în expr.) Acid gras = acid care se combină cu glicerina formînd grăsimile. 4. (Despre plante și despre fructele lor) (Cu fructul) plin, cărnos și moale. Fasole grasă. Ardei grași. Prune grase. ♦ (Despre iarbă) Cu firul gros și plin de sevă. Încet-încet, cu cît iarba grasă se poleia, umbrele pomilor se lungeau, creșteau. CAMILAR, TEM. 203. Frunză verde iarbă grasă, Cîntă cucu-n sihla deasă. BELDICEANU, P. 95. 5. Fig. (Despre pămînt) Fertil, roditor. Îi pămînt gras ca untul, și uitați-vă ce pîne albă crește. CAMILAR, N. I 248. Ia în palmă, te rog, puțin pămînt ucrainean. Este foarte gras și n-are nevoie de nici o substanță chimică. SAHIA, U.R.S.S. 96. ◊ Fig. Va fi o toamnă grasă și doldora de rod! DEȘLIU, G. 49.

GRAS ~să (~și, ~se) 1) (despre ființe sau despre părțile corpului lor) Care are multă grăsime; gros. * Litere (sau caractere) ~se litere (sau caractere) tipografice aldine. 2) (despre păr, piele) Care este unsuros datorită secreției abundente a glandelor sebacee. 3) Care conține multă grăsime; bogat în grăsimi. Carne ~să. Smântână ~să. 4) (despre fructe, legume) Care este plin; bogat în miez; cărnos. 5) (despre plante) Care are multă sevă; plin de sevă; mustos. 6) (despre pământ) Care conține suficiente substanțe hrănitoare. 7) fig. fam. Care este de mare însemnătate; considerabil. 8): Acid ~ acid care formează grăsimi (în combinare cu glicerina). /<lat. grassus

gras a. care are multă grăsime. [Lat. vulg. GRASSUS = clasic CRASSUS].

gras, -ă adj. (lat. grassus și crassus, it. grasso, pv. fr. gras, sp. graso, pg. graxo). Care are multă grăsime. Fig. Bogat: pungă grasă. Pămînt gras, argilos și fertil. S. n. Vechĭ. Grăsime.

FOAIE, foi, s. f. 1. Frunză. ♦ Compus; foaie-grasă = numele a două plante erbacee cu frunze cărnoase, cu flori albastre-violete ori albe cu pete galbene (Pinguicula vulgaris și alpina). ♦ Sepală sau petală. 2. Bucată dintr-un material cu una dintre dimensiuni foarte mică în raport cu celelalte două. 3. Bucată dreptunghiulară de hârtie (de scris); filă a unei cărți, a unui registru sau a unui caiet. ◊ Foaie volantă = a) tipăritură pe o singură față care se difuzează cu un prilej deosebit; b) filă de hârtie izolată. ◊ Expr. A întoarce foaia sau a o întoarce pe foaia cealaltă = a-și schimba atitudinea sau purtarea față de cineva, devenind mai aspru. ♦ (Urmat de determinări) Adeverință, dovadă oficială care atestă un drept, o obligație etc. ◊ Foaie de drum. = bilet (individual sau colectiv) plătit de autoritatea care-l eliberează și pe baza căruia se poate face o călătorie cu trenul. (Înv.) Foaie de zestre (sau dotală) = act care consemnează zestrea unei fete sau a unei femei căsătorite. 4. (Înv.) Ziar, revistă. ♦ Foaie de titlu = pagina de la începutul unei publicații, pe care este imprimat titlul (și subtitlul) complet al unei cărți, numele autorului, locul și data apariției, editorul sau editura care publică lucrarea. 5. Lățimea unei pânze; bucată de pânză întrebuințată în toată lățimea ei la confecționarea unei haine. ◊ Foaie de cort = material gros impermeabil, din care se confecționează corturi sau alte obiecte de protecție. ♦ (La pl.) Fustă. 6. Strat de aluat, subțiat cu vergeaua, din care se fac plăcinte, tăieței etc. [Pr.: foa-ie] – Lat. folia (pl., devenit sg., al lui folium), (4) după fr. feuille.

foaie¹ sf [At: (a. 1749) CARTE DE BUCATE, ap. GCR II, 44/20 / Pl: foi / E: ml folia (pl, devenit sg, al lui folium), (22, 23) după fr feuille] 1 Frunză (1). 2 (Bot; îc) ~ia-lagetului, ~ia-hoțului, ~ia-tâlharului) Susai pădureț (Mycelis muralis). 3 (Bot; îc) ~ia-ciumii Ciumăfaie (Datura stramonium). 4 (Reg; îc) ~-creață Floare nedefinită mai de aproape. 5 (Îc) ~-grasă Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori albe cu pete galbene Si: grăsună, îngrășătoare, (Trs) grăscioară (Pinguicula alpina). 6 (Îae) Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori albastre-violet Si: grăsună, îngrășătoare, (Trs) grăscioară (Pinguicula vulgaris). 7 (Reg ; îc) ~-lată Plantă erbacee nedefinită mai de aproape. 8 (Bot; Trs; îc) ~-de-vioară Popilnic iepuresc (Hepatica nobilis). 9-10 (Bot; reg; îc) ~-în-fir Saschiu (Vinca herbacea și Vinca minor). 11 Petală. 12 Sepală. 13 Bucată dintr-un material cu una dintre dimensiuni foarte mică în raport cu celelalte două. 14 Bucată dreptunghiulară de hârtie (de scris). 15 Filă a unei cărți, a unui registru sau a unui caiet. 16 (Îs) ~ volantă Tipăritură pe o singură față care se difuzează cu un prilej deosebit. 17 (Îas) Filă de hârtie izolată. 18 (Îe) A întoarce ~ia sau a o întoarce pe ~ia cealaltă sau a o schimba pe altă ~ A-și schimba atitudinea sau purtarea față de cineva, devenind mai aspru. 19 (Urmat de determinări) Adeverință, dovadă oficială care atestă un drept, o obligație etc. 20 (Îs) ~ de drum Bilet (individual sau colectiv) plătit de autoritatea care-l eliberează și pe baza căruia se poate face o călătorie cu trenul. 21 (Îs) ~ de zestre (sau dotală) Act care consemnează zestrea unei fete sau a unei femei căsătorite. 22 (Înv) Ziar. 23 (Înv) Revistă. 24 (Îs) ~ de titlu Pagina de la începutul unei publicații, pe care este imprimat titlul (și subtitlul) complet al unei cărți, numele autorului, locul și data apariției, editorul sau editura care publică lucrarea. 25 Lățimea unei pânze. 26 Bucată de pânză întrebuințată în toată lățimea ei la confecționarea unei haine. 27 (Îs) ~ de cort Material gros impermeabil, din care se confecționează corturi sau alte obiecte de protecție. 28 (Pop; lpl; uneori precedat de „o pereche”) Fustă. 29 Strat de aluat întins și subțiat cu vergeaua din care se fac plăcinte, tăiței etc. 30 (Pop; îe) ~ peste ~ și la mijloc tufă Se spune despre o plăcintă fără umplutură.

gras adj. m., pl. grași; f. grasă, pl. grase

gras adj. m., pl. grași; f. grasă, pl. grase

gras adj. m., pl. grași; f. sg. grasă, pl. grase

foaie-grasă (plantă) s. f., art. foaia-grasă, g.-d. art. foii-grase

zbârciog-gras (ciupercă) s. m., pl. zbârciogi-grași

foaie-grasă (plantă) s. f., g.-d. art. foii-grase

zbârciog-gras (ciupercă) s. m., pl. zbârciogi-grași

zbîrciogi-grași s. m. pl. (sg. zbîrciog-gras)

foaie-grasă s. f.

zbârciog-gras s. m., pl. zbârciogi-grași

GRAS adj., s. 1. adj. corpolent, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupeș, (reg.) încălat. (O femeie ~.) 2. adj. împlinit, plin, rotund, rotunjit. (Brațe ~.) 3. adj., s. v. aldin. 4. adj. v. adipos. (Țesut ~.) 5. adj. uleios, unsuros, (livr.) onctuos. (Materie ~.) 6. adj. uns, unsuros, (rar) onctuos. (Un obiect ~.) 7. adj. untos. (Lapte ~.) 8. adj. v. fertil.

GRAS s. v. grăsime.

GRAS adj., s. 1. adj. corpolent, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, voluminos, (pop.) trupeș, (reg.) încălat. (O femeie ~.) 2. adj. împlinit, plin, rotunjit, rotund. (Brațe ~.) 3. adj., s. (TIPOGR.) aldin, compact. (Litere ~.) 4. adj. (ANAT.) adipos. (Țesut ~.) 5. adj. onctuos, uleios, unsuros. (Materie ~.) 6. adj. uns, unsuros, (rar) onctuos. (Un obiect ~.) 7. adj. untos. (Lapte ~.) 8. adj. bogat, fecund, fertil, mănos, productiv, roditor, rodnic, (înv.) producător, rodit, rodos, spornic. (Teren ~.)

gras s. v. GRĂSIME.

Gras ≠ costeliv, slab

FOAIE-GRASĂ s. v. îngrășătoare.

MITARCĂ GRASĂ s. v. pitarcă.

foaie-grasă s. v. ÎNGRĂȘĂTOARE.

mitarcă grasă s. v. PITARCĂ.

gras (grasă), adj. – 1. Care are sub piele un strat gros de grăsime. – 2. Unsuros. – 3. Cărnos, zemos (despre fructe și plante). – 4. Fertil, roditor (despre pămînt). – 5. (S. m., înv.) Grăsime. – Mr., megl. gras, istr. gros. Lat. grassus (Diez, I, 251; Pușcariu 726; Candrea-Dens., 749; Densusianu, Hlr., 111; REW 2299; DAR; Rosetti, I, 73), cf. it. grasso, prov., fr. gras, sp. graso, port. graxo. – Der. grasă, s. f. (varietate de struguri); grăscean, adj. (gras, dolofan, rotofei); grăsime, s. f. (înv., îngrășămînt; untură), cu suf. -ime; grăsun, s. m. (purcel de lapte), cu suf. -un (după Candrea-Dens., 750 și DAR, din. lat. pop. *grassonem); îngrășa, vb. (a deveni gras; a pune îngrășămînt, bălegar), care, după Pușcariu 856; Candrea-Dens., 751 și DAR, ar proveni din lat. *ingrassiāre, cf. mr. ngrașu, dar care pare mai curînd un der. intern; îngrășetor, adj. (care îngrașă); îngreșămînt, s. n. (îngrășămînt).

GRAS adj. 1. Grasul (Dm; Glos); – Vulpaș (16 A III 284); Ivașco al Grasului (Aș Br 150). 2. Grăsău, C., ard. 3. Grăsoi, -u, act.

CRASSULA L., PLANTĂ GRASĂ, fam. Crassulaceae. Gen originar din Africa de S, cuprinde cca 300 specii, ierburi și arbuști suculenți, cu frunze cărnoase, solzoase, opuse, uneori sesile, de culori, forme și dimensiuni diferite. înfloresc din toamnă pînă în primăvară. Flori dispuse în umbelă.

Die dicke Bertha (germ. „Bertha cea grasă”) – nume dat tunului de mare calibru cu care germanii au bombardat Parisul de la o distanță de 75 de mile, în războiul din 1914-1918. Francezii l-au poreclit astfel ca o aluzie ironică la Bertha Krupp, soția celui mai mare fabricant de arme. A devenit apoi expresie, spre a desemna un procedeu, un argument în care îți pui toate speranțele. IST.

gras, -ă, grași, -se adj. 1. (d. oameni) cu bani mulți, cu o situație materială bună. 2. (d. o sumă de bani) mare. 3. (d. o afacere) importantă, aducătoare de profituri mari.

chinez gras? expr. (țig.) cumperi dinari?

FEMEIE GRASĂ balabustă, baldâră, balenă, bașoaldă, bașoldină, doapă, matroană, potoapă, salatieră, vacă.

pepene de gras expr. foarte gras.