3 intrări
70 de definiții
din care- explicative (33)
- morfologice (16)
- relaționale (6)
- enciclopedice (14)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
iaste1 pd, ad vz acesta
iaste2 pd, ad vz ăsta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACESTA, ACEASTA, aceștia, acestea, pron. dem., adj. pron. dem. (postpus) 1. Pron. m. și f. postpus: (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor). Ce e aceasta? ◊ Loc. adv. Pentru aceasta = din această cauză, de aceea. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta = în plus. Cu toate acestea = totuși. 2. Adj. dem. (postpus) (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor) Dealul acesta. Casa aceasta. [Gen.-dat. sg.: acestuia, acesteia, gen.-dat. pl.: acestora] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ĂSTA, ASTA, ăștia, astea, pron. dem., adj. dem. (postpus) (Pop. și fam.) Acesta, aceasta. ◊ Loc. adv. Pentru asta = de aceea. ◊ Loc. adv. Cu toate astea = totuși. [Gen.-dat. sg.: ăstuia, ăsteia și asteia; gen.-dat. pl.: ăstora] – Lat. istum, ista.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ĂSTA, ASTA, ăștia, astea, pron. dem., adj. dem. (postpus) (Pop. și fam.) Acesta, aceasta. ◊ Loc. adv. Pentru asta = de aceea. ◊ Loc. adv. Cu toate astea = totuși. [Gen.-dat. sg.: ăstuia, ăsteia și asteia; gen.-dat. pl.: ăstora] – Lat. istum, ista.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
IST, IASTĂ, iști, iaste, adj. pron. dem. (Reg.; după substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unități de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor. – Var.: iest adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
acesta1, aceasta ad, pd [At: COD. VOR.2 4V/13 / Pl: -eștia, -tea / G-D: -tuia, -teia, (Pl: ~ra) / E: ecce-istu, ecce-ista] 1-4 pd Indică ființa (sau obiectul) care este (relativ) apropiat de vorbitor. 5 ad (Postpus) Acest (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
aesta[1] pd, ad vz acesta
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ast, astă pd, ad vz ăsta corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăst, hastă pd, ad vz ăsta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
hăstra pd vz ăsta
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
iast, ~ă[1] pd, ad vz acesta
- Variantă neconsemnată la intrarea principală. — gall
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iest2, iastă pd, ad vz ăsta corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ist, iastă [At: RUSSO, S. 104 / Pl: iști, iaste / G-D: istui, istei, istor / E: cf ista] (Reg) 1 ad (Antepus) Acest (1). 2 ad (D. unități de timp; antepus) Prezent. 3 ad (Antepus) Dintr-un timp foarte apropiat de vorbitor Si: ista (7). 4 smf (Înv; dep) Individ Niște iste.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACESTA adj. pron. dem. m. (pl. aceștia; gen.-dat. sg. acestuia, pl. acestora); – f. ACEASTA, pl. acestea; gen.-dat. sg. acesteia, pl. acestora) [acest].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
†ACESTAȘI pron. adj. dem. m. (pl. aceștiași; gen.-dat. sg. acestuiași, pl. acestorași). Tot acesta, chiar acesta.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
❍AESTA pron. adj. dem. m. (pl. aeștia; gen.-dat. sg. aestuia, pl. aestora; – f. AIASTA (pl. aestea; gen.-dat. sg. aeștia, pl. aestora) = ĂSTA, ĂSTA.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ĂST (pl. ăști, gen.-dat. sg. ăstui, pl. ăstor); – ASTĂ (pl. aste; gen.-dat. sg. astei, pl. astor) I. adj. dem. întrebuințat mai mult în vorbirea familiară 1 = ACEST, ACEASTĂ ¶ 2 În legătură cu expresiuni de timp formează loc. adv. ca: ăst an, (de) astă dată, astă seară, astă noapte ¶ 3 Pe lîngă numele de anotimpuri, are înțelesul de trecut, precedent: astă iamă, astă vară, etc. II. ĂSTA (pl. ăștia; gen.-dat. sg. ăstuia, pl. ăstora); – 'ASTA (pl. astea; gen.-dat. sg. asteia, pl. astora) adj. și pron. dem. întrebuințat mai mult în vorbirea familiară ¶ 1 = ACESTA, ACEASTA ¶ 2 ASTA (pl. astea), întrebuințat în înțeles general: asta-i asta, acesta-i lucrul de căpetenie, acum vine partea mai grea; ei, asta e! se zice cuiva care întreabă sau face ceva nepotrivit; ba asta, ba ceea, ba una, ba alta; una ca asta, așa ceva [lat. ĭste].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ACESTA, ACEASTA, aceștia, acestea, pron. dem., adj. dem. (postpus) 1. Pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ Loc. adv. Pentru aceasta = din această cauză, de aceea. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta = în plus. Cu toate acestea = totuși. 2. Adj. dem. (postpus) (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor) Dealul acesta. Casa aceasta. [Gen.-dat. sg.: acestuia, acesteia, gen.-dat. pl.: acestora] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
IST, IASTĂ, iști, iaste, adj. dem. (Reg.; după substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unități de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor. – Var.: ista, iasta adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ISTA2, IASTA adj. dem. v. ist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ACEST, ACEASTĂ, acești, aceste, adj. dem. (Cu valoare demonstrativă, arătînd că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină este (mai) apropiat, în spațiu sau în timp, de subiectul vorbitor; cînd stă înaintea substantivului are forma acest, această, iar cînd urmează după substantiv are forma acesta, aceasta; în opoziție cu acel, acela. V. ăst, aist, cest, ist) Să ducem vîlvoarea aceasta înaltă în toate ungherele țării. DEȘLIU, G. 34. Această casă este înconjurată cu o pădure. ISPIRESCU, L. 6. Mătușică, vîră-te aici în sacul acesta. CREANGĂ, P. 142. Mircea! îmi răspunde dealul, Mircea! Oltul repetează. Acest sunet, acest nume valurile îl primesc. ALEXANDRESCU, P. 133. 4 (Cu valoare de articol adjectival; rar) Aicea trăia Petrea... cu soția sa aceasta nouă, în pace și în ticnă. SBIERA, P. 44. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. acestui, acestei, gen.-dat. pl. acestor; (cînd are forma acesta, aceasta) gen.-dat. sg. acestuia, acesteia, gen.-dat. pl. acestora.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACESTA2, ACEASTA, aceștia, acestea, pron. dem. (Indică pe cine, a sau ceva (mai) apropiat, în spațiu sau în timp, de subiectul vorbitor; în opoziție cu acela. V. ăsta, aista, cesta, ista) Instigatorii, spusese arendașul, aceștia au fost. PAS, L. I 51. ◊ (Cu formă feminină și sens neutru) S-or topi răcelile zăpezii Cînd va fi de-aicea să mă duc, Și va fi nu peste mult aceasta. BENIUC, V. 78. Acestea zicînd... au căzut fără simțire. CONACHI, P. 86. ◊ Loc. adv. Afară de aceasta sau pe lîngă aceasta = în plus. Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de speriet. CREANGĂ, P. 239. După aceasta = în urmă, apoi. Cîteva zile după aceasta, împăratul arătă spînului niște pietre scumpe. CREANGĂ, P. 216. ♦ Loc. conj. Cu toate acestea = totuși. Mi-a spus că drumul e greu. Cu toate acestea, am stăruit și am învins. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. acestuia, acesteia, gen.-dat. pl. acestora.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ACESTA1, ACEASTA adj. dem. v. acest.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĂSTA2, ASTA, ăștia, astea, pron. dem. (În vorbirea obișnuită și familiară) 1. (Referindu-se la cineva sau ceva din apropiere sau despre care s-a vorbit înainte) Acesta, aceasta. Uf! Ce anost! Cine-i ăsta? într-un colț se întreabă două. VLAHUȚĂ, O. A. 77. Cu ăsta, cum văz eu, nu merge ca, de! cu fitecine; ia mai bine să ma iau eu cu politică pe lîngă el, să mi-l fac cumătru. CARAGIALE, O. I. 91. Ei, dragul tatii, așa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de cîini nu mă tem? – Ce fel de vorbă-i asta, tată? – zise fiu-său rușinat. CREANGĂ, P. 188. ◊ (Cu nuanță de dispreț) Cu ăstia o s-avem o dată și-o dată o răfuială! DEȘLIU, G. 10. ◊ (Cu nuanță peiorativă sau glumeață) De aștia mi-ai fost? ♦ (Cu formă feminină și sens neutru) Ce-ași discutat voi între voi, asta vreau să aflu. SAHIA, N. 78. Lasă astea acum. ISPIRESCU, L. 37. Năframa ta cea nouă Era ruptă, bade-n două. – Asta, mîndro, nu-i așa; Nu-i ruptă năframa mea, Ci-i ruptă inima ta! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 256. Din asta i s-a tras, asta a fost pricina care i-a adus o neplăcere, o suferință etc. ◊ Loc. adv. Cu toate astea = cu toate acestea, totuși. Pentru asta = de aceea. Cum se poate... să stea omul trei zile la poarta mea...? Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală? ISPIRESCU, L. 44. Cu asta = în acest mod, fel. Cu asta am vrut să-mi răstorc cele trei lovituri. Vorba ceea: una pentru alta. CREANGĂ, P. 196. ◊ Expr. Asta e! sau asta-i! = a) iată care e cauza! asta e pricina! Tu ești copilă, asta e... EMINESCU, O. I. 176; b) ce se potrivește! Asta-i asta! = iată lucru de căpetenie! acesta este momentul hotărîtor! acu-i acu! v. acu. Asta-i asta! Din ceaslov și psaltire... să treci la gramatică, și încă ce gramatică! CREANGĂ, A. 87. Ce-i asta (de...)? = ce înseamnă lucrul ăsta? cum de face (că...)? cum se explică? Ce-i asta de ai întîrziat atîta? ▭ Dar ce-i asta, codru des?... Vara verde și frumos. Iarna putrezești pe jos! JARNÍK-BÎRSEANU. D. 224 Asta e! sau asta-i! = așa e! Asta-i știut! (sau știută) = este lucru bine cunoscut. Asta-i încă una! sau asta încă-i una! v. unul. 2. (Cu formă feminină și sens neutru, urmînd după o descriere, o constatare, o afirmare etc. și rezumînd cele spuse mai înainte) Așa ceva. Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sînteți feciori de crai, asta nu miroase a nas de om. CREANGĂ, P. 188. Expr. Una ca asta = un astfel de lucru, așa ceva. Se poate una ca asta? a întrebat tata cu mirare. SADOVEANU, N. F. 16. Nu putea crede el una ca asta. ISPIRESCU, L. 20. Să cuget eu, om bătrîn, la una ca asta! CREANGĂ, P. 83. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ăstuia, ăsteia și gen.-dat. pl. ăstora.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
IST, iști, adj. dem. m. (Mold.; cînd urmează după substantiv, are de obicei forma ista) Acest, ăst. Eu am pus iapa mea la căruța omului istuia și ne-am dus la moară. SBIERA, P. 223. Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea să-ți dau carul ista? CREANGĂ, P. 42. Fă-te tu cerșitor la capătul ist de pod, și eu la celalalt. id. ib. 298. ♦ (Despre unități de timp) Acest, prezent, de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. S-a aflat de la starostele Nechifor și de la alți vînători vechi că cerbii au boncăluit mai devreme în ist-an. SADOVEANU, F. J. 426. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. istui, pl. istor; (cînd are forma ista) pl. iștia; gen.-dat. sg. istuia, pl. istora.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ISTA1 adj. dem. m. v. ist.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ACESTA2, ACEASTA, aceștia, acestea, pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva (mai) apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ (Cu formă feminină și sens neutru) Loc. adv. După aceasta = apoi. (În) afară de (sau pe lîngă) aceasta = în plus. Cu toate acestea = totuși. [Gen.-dat. sg. acestuia, acesteia, gen.-dat. pl. acestora] – Lat. ecce-*istu, ecce-*ista.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ACESTA1, ACEASTA, adj. dem. v. acest.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de tavi
- acțiuni
ĂSTA2, ASTA, ăștia, astea, pron. dem. 1. Acesta, aceasta. ◊ (Cu formă feminină și sens neutru) Lasă astea acum! (ISPIRESCU). ◊ Loc. adv. Cu toate astea = totuși. Pentru asta = de aceea. Cu asta = în acest mod. ◊ Expr. Asta e! sau asta-i! = a) iată care e cauza! b) ce-are a face, nu se poate! c) așa e! Asta-i asta! = acesta este momentul hotărîtor! Ce-i asta (de...)? = ce înseamnă lucrul acesta? cum se explică? Asta-i știut (sau știută) = este lucru bine cunoscut. 2. Așa ceva, un astfel de lucru. [Gen.-dat. sg.: ăstuia, ăsteia și asteia, gen.-dat. pl.: ăstora] – Lat. istum, ista.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ACESTA aceasta (aceștia, acestea) dem. (indică pe cineva sau pe ceva mai apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ◊ Cu toate acestea totuși. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta în plus. /<lat. ecceistu, ecce-ista
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
aíst, aĭástă pron., pl. aiștĭ, aĭeste (ca și ăsta, ista) Est. Aceasta, acesta. Aista, aĭasta se zice cînd e singur saŭ după subst.: aista-i, omu aista, femeĭa aĭasta maĭ ob. omu ista, femeĭa asta.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
astáŭ, astătút, a astá v. intr. (lat. astare. V. staŭ). L. V. (numaĭ la Dos.). Staŭ, apar, mă prezent. Asist. V. tr. Aduc la înfățișare – Astătînd, maĭ rar astînd.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ist, ásta, ĭar după subst. orĭ izolat, ísta, ásta saŭ (și) ĭasta, pron. (ca și aista). Est. Aista, acesta: ist om, astă dată; omu ista, data asta; data ĭasta.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
acesta pr. m., adj. pr. postpus m., g.-d. acestuia, pl. aceștia (desp. -tia); f. aceasta, g.-d. acesteia, pl. acestea; g.-d. pl. m. și f. acestora (omul acesta)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+asta (de ~)/ (în tempo rapid) de-asta loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
asta v. ăsta
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
asta v. ăsta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ăsta (fam.) pr. m., adj. pr. postpus m., g.-d. ăstuia, pl. ăștia (desp. -tia); f. asta (și cu valoare n.: Asta e sigur.), g.-d. ăsteia, pl. astea, g.-d. pl. m. și f. ăstora (omul ăsta)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!ist (reg.) adj. pr. m., g.-d. istui; pl. iști; f. iastă, g.-d. istei; pl. iste, g.-d. pl. m. și f. istor
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+într-aceștia/acestea (desp. în-tr-a-) prep. + pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+printr-acesta/aceasta/aceștia/acestea prep. + pr.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
acesta pr. m., adj. pr. postpus m. (omul ~), g.-d. acestuia, pl. aceștia (-tia); f. aceasta, g.-d. acesteia, pl. acestea; g.-d. pl. m. și f. acestora
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
ăsta (fam.) pr. m., adj. pr. postpus m. (omul ăsta), g.-d. ăstuia, p. ăștia (-tia); f. asta (și n.: asta înseamnă că e bine), g.-d. ăsteia, pl. astea, g.-d. pl. m. și f. ăstora
- sursa: DOOM 2 (2005)
- acțiuni
dintr-acestea prep. + pr.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iest v. ist
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ist / iest (reg.) adj. pr. m., g.-d. istui / iestui; pl. iști / iești; f. iastă, g.-d. istei / iestei; pl. iste / ieste, g.-d. pl. m. și f. istor / iestor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
acesta pr. m., adj. m. (postpus), g.-d. acestuia, pl. aceștia (sil. -tia/-ti-a); f. sg. aceasta, g.-d. acesteia, pl. acestea (sil. -tea), g.-d. m. și f. acestora
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ăsta pr. m., adj. m. (postpus), g.-d. ăstuia pl. ăștia (sil. -tia/-ti-a); f. sg. asta, g.-d. asteia/ăsteia, pl. astea, g.-d. m. și f. ăstora
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dintr-acesta prep. + pr.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ist/iest adj. m., g.-d. istui/iestui, pl. iști/iești, g.-d. istor/iestor; f. sg. iastă, g.-d. istei/iestei, pl. iste/ieste, g.-d. istor/iestor
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ACESTA pron. (pop.) ăsta, (înv. și reg.) cesta, (reg.) aiesta, ista. (~ ce face?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ĂSTA pron. v. acesta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IST adj. v. acest.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ACESTA pron. (pop.) ăsta, (înv. și reg.) cesta, (reg.) aiesta, ista. (~ ce face?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ăsta pron. v. ACESTA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ist adj. v. ACEST.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ET QUORUM PARS MAGNA FUI (lat.) și în acestea am avut rol însemnat – Vergiliu, „Eneida”, II, 6. Astfel începe Enea relatarea Războiului troian. Cuvintele indică participarea totală a unei persoane la frământările epocii.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOC CAVERAT MENS PROVIDA REGULI (lat.) mintea prevăzătoare a lui Regulus s-a gândit la asta – Horațiu, „Ode,” III, 5, 13. Elogiu adus clarviziunii senatorului Regulus, care a salvat astfel Senatul de la luarea unei hotărâri ce ar fi primejduit într-un viitor mai îndepărtat însăși existența statului roman.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOC ERAT IN VOTIS (lat.) asta îmi era dorința – Horațiu, „Satirae”, II, 6, 1. Sentiment de satisfacție deplină la îndeplinirea unei mari dorințe.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOC OPUS, HIC LABOR EST (lat.) aceasta e truda, aici e greutatea – Vergiliu, „Eneida”, VI, 129. Nu coborârea în Infern, ci revenirea pe Pământ e grea. Astfel îl previne Sibila din Cumae pe Enea, care îi ceruse să-l conducă în Infern.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOC VOLO, SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau, așa poruncesc; voința mea să țină loc de rațiune – Iuvenal, „Satirae”, VI, 223. Expresie a unei încăpățânări arbitrare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HONNI SOIT QUI MAL Y PENSE (fr.) rușine cui gândește ceva rău în privința aceasta – Deviză a Ordinului jartierei, creat în 1384 de regele Eduard al III-lea al Angliei, în onoarea favoritei sale Joan de Salisbury. Cuvintele au fost rostite de rege ca replică la zâmbetele malițioase ale curtenilor, când aceasta, în timpul unui bal, și-a pierdut jartiera. Îndemn ironic de a nu comenta defavorabil o exprimare sau o situație ambiguă.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NON ERAT HIC LOCUS (lat.) acestea nu-și aveau locul aici – Horațiu, „Ars poetica”, 19. Îndemn la evitarea digresiunilor inutile sau a cuvintelor superflue.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NON QUIA DIFFICILIA SUNT, NON AUDEMUS, SED QUIA NON AUDEMUS, DIFFICILIA SUNT (lat.) nu fiindcă (lucrurile acestea) sunt grele nu avem curaj, ci fiindcă nu avem curaj, ele sunt grele – Seneca, „Epistulae ad Lucillium”, 104, 26.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POST HOC, ERGO PROPTER HOC (lat.) după aceasta, deci din cauza aceasta – Sofism care constă în stabilirea legăturii cauzale între două evenimente sau fapte pe baza simplei lor succesiuni în timp.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Hoc erat in votis! (lat. „Aceasta mi-era dorința!) – Expresie a lui Horațiu din Satire (cartea a II-a, satira 6, versul 1). Păstrîndu-și întocmai sensul dat de autorul ei, se citează cînd e vorba de o dorință deplin realizată. ”Apartamentul său fusese ținta rîvnei sale și al său hoc erat in votis vreme de doisprezece ani" (Balzac, în Vicarul din Tours). LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Hoc opus, hic labor est (lat. „Aici e greul, aceasta e truda cea mare”) Vergiliu, Eneida (cînt. VI, vers 129) – Cu aceste cuvinte își sintetizează Sibila pledoaria pe care i-o face lui Enea, spre a-l convinge să nu coboare în Infern (cuvinte valabile pentru cei care își închipuie că a-ți lua viața e un mare eroism). Sibila îi spune: „Facilis descensus Averno” – cînt. VI, vers. 126 – (emistih care și el a devenit locuțiune): „e ușor a coborî în Avern” (lac de lîngă Neapoli, considerat în antichitate a fi intrarea în Infern); dar a face cale-ntoarsă, a te înălța din nou la lumină: hoc opus, aici e greul, hic labor est, aici e toată truda. De unde se vede că această expresie indică punctul cel mai greu, dificultatea cea mai mare, spre deosebire de expresia hic iacet lepus (vezi), care servește pentru împrejurări mai puțin grave, pentru piedici mai mici. George Coșbuc ne-a lăsat o minunată traducere a textului vergilian: „…Ușor e să mergi în Avernus. Poarta lui Pluto cel negru deschisă-i ziua și noaptea. Însă ieșirea la lumea de sus și reîntoarcerea-n lume, Asta e greul și răul.” (Aeneis, Cartea VI, vers. 126 – 129). LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Hoc volo, sic iubeo! (lat. „Asta vreau, așa poruncesc!”) – E începutul versului 223 din satiraa VI-a a lui Iuvenal. El pune aceste cuvinte în gura unei femei care spune în continuare: „sit pro ratione voluntas” (voința mea ține loc de orice altă rațiune). E vorba de o femeie dictatoare care nu vrea să știe de nimeni și de nimic în afară de bunul ei plac. De aceea expresia servește pentru a exprima o voință arbitrară. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Honni soit qui mal y pense (fr. în traducere exactă: „Rușine aceluia care de rău gîndește”; sau mai liberă: „Afurisit fie cel ce se gîndește la rele!”) – Deși franțuzești, aceste vorbe ne vin de la... englezi. Ele alcătuiesc deviza celei mai înalte decorații britanice: Ordinul Jartierei, care în principiu nu-i acordat decît suveranilor, șefilor de state, membrilor familiei regale, numărul beneficiarilor fiind limitat la numai 25. Această deviză e brodată în argint pe o jartieră de catifea albastră, pe care bărbații o poartă la genunchiul stîng, iar femeile, la brațul stîng. Expresia, foarte cunoscută și răspîndită pretutindeni, a împlinit respectabila vîrstă de șase sute de ani. Într-adevăr, „Order of the Garter” (Ordinul Jartierei) a fost instituit în anul 1348 de către regele Eduard al III-lea al Angliei, în urma unei nostime întîmplări petrecute la curte cu ocazia unui bal. În timpul dansului, contesa Joan de Salisbury, favorita regelui, a scăpat pe jos jartiera ei albastră. Regele s-a aplecat, a ridicat-o și, spre a abate atenția invitaților de la contesa foarte rușinată, și-a legat jartiera la genunchiul său, exclamînd în franțuzește (căci atunci domneau regi de origine franceză la curtea Angliei, și el era fiul Isabelei a Franței): Honni soit qui mal y pense, cu alte cuvinte: „Cine se gîndește la blestemății, să fie el blestemat!” Cum totuși curtenii nu și-au putut opri un zîmbet, regele, spre a-și consola favorita, i-a făgăduit „să ridice jartiera atît de sus încît pînă și cei mai înalți demnitari vor jindui s-o poarte”. Și a înființat marele ordin avînd ca deviză: Honni soit qui mal y pense. De atunci, expresia aceasta face același serviciu oricărei persoane care, citînd sau spunînd ceva ce ar putea fi înțeles și în sens rău, își previne auditoriul să nu se gîndească la un lucru trivial. Dar de multe ori, o face chiar cu intenția contrară, atrăgînd atenția tocmai asupra interpretării supuse... „afuriseniei”! IST.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Post hoc, ergo propter hoc (lat. „După aceasta, deci din cauza aceasta”) – Era formula cu care filozofii scolastici demascau eroarea adeseori săvîrșită de a lua o coincidență drept o consecință și de a socoti drept cauză ceea ce n-a fost decît o întîmplare. Din asemenea greșite interpretări privind fapte întîmplătoare s-au născut și multe superstiții. Un exemplu: în anul 1846 a apărut cometa lui Biela. N-a trecut mult și a izbucnit o epidemie de holeră în Europa. Oamenii neștiutori, dar mai ales cei interesați să mențină ignoranța, au făcut de îndată legătura, susținînd că molima, răspîndită după cometă (adică post hoc), era din cauza ei (adică ergo propter hoc). De asemenea, eclipse de soare sau de lună au fost făcute răspunzătoare de izbucnirea unor războaie ulterioare. Cînd vrem să combatem atare confuzii, greșeli și scorniri, putem cita formula de mai sus, prin care ele erau criticate încă din vremuri de mult apuse. FIL.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
și cu asta, basta! expr. am terminat!, gata!
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P5) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P8) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P5) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P25) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P61) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P59) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P62) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
acesta, aceastapronume demonstrativ, adjectiv demonstrativ
- comentariu Se folosește postpus. DEX '09 DEX '98
- 1. Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Ce e aceasta? DEX '09
- Instigatorii, spusese arendașul, aceștia au fost. PAS, L. I 51. DLRLC
- Să ducem vîlvoarea aceasta înaltă în toate ungherele țării. DEȘLIU, G. 34. DLRLC
- Mătușică, vîră-te aici în sacul acesta. CREANGĂ, P. 142. DLRLC
- (Cu formă feminină și sens neutru) S-or topi răcelile zăpezii Cînd va fi de-aicea să mă duc, Și va fi nu peste mult aceasta. BENIUC, V. 78. DLRLC
- (Cu formă feminină și sens neutru) Acestea zicînd... au căzut fără simțire. CONACHI, P. 86. DLRLC
- Pentru aceasta = din această cauză, de aceea. DEX '09 DEX '98
- (În) afară de (sau pe lângă) aceasta = în plus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și-apoi, afară de aceasta, omul acela era ceva de speriet. CREANGĂ, P. 239. DLRLC
-
- După aceasta = în urmă. DLRLCsinonime: apoi
- Cîteva zile după aceasta, împăratul arătă spînului niște pietre scumpe. CREANGĂ, P. 216. DLRLC
-
- Cu toate acestea = totuși. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: totuși
- Mi-a spus că drumul e greu. Cu toate acestea, am stăruit și am învins. DLRLC
-
-
- 2. Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spațiu sau timp, de vorbitor. DEX '09 MDA2sinonime: acest
- Dealul acesta. Casa aceasta. DEX '09
-
etimologie:
- *ecce-istu, ecce-ista DEX '09 MDA2 DEX '98
ăsta, astapronume, adjectiv pronominal
- 1. Acesta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: acesta
- Uf! Ce anost! Cine-i ăsta? într-un colț se întreabă două. VLAHUȚĂ, O. A. 77. DLRLC
- Cu ăsta, cum văz eu, nu merge ca, de! cu fitecine; ia mai bine să ma iau eu cu politică pe lîngă el, să mi-l fac cumătru. CARAGIALE, O. I. 91. DLRLC
- Ei, dragul tatii, așa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de cîini nu mă tem? – Ce fel de vorbă-i asta, tată? zise fiu-său rușinat. CREANGĂ, P. 188. DLRLC
- Sînt copilul unui neam sărac, Bieți romîni ce scormonesc pămîntul, Unde-și au părinții lor mormîntul. Tare-mi este neamul ăsta drag. BENIUC, V, 10. DLRLC
- Ion ăsta era o fire închisă. AGÎRBICEANU, S.P. 14. DLRLC
- Tot ochii ăștia amîndoi, Așa frumoși, așa senini, Să mi-i aduci tu înapoi – Să nu-i uiți dragă, prin străini. IOSIF, V. 52. DLRLC
- Cărarea asta o știa. COȘBUC, P. I 232. DLRLC
- Vrei mărul ăsta sau pe celălalt? DLRLC
- Ziua asta. Vara asta. DLRLC
- Oare n-om păți ceva în noaptea asta? CREANGĂ, P. 130. DLRLC
- (Cu nuanță de dispreț) Cu ăstia o s-avem o dată și-o dată o răfuială! DEȘLIU, G. 10. DLRLC
- (Cu nuanță peiorativă sau glumeață) De ăștia mi-ai fost? DLRLC
- 1.1. Cu formă feminină și sens neutru: DLRLC
- Ce-ați discutat voi între voi, asta vreau să aflu. SAHIA, N. 78. DLRLC
- Lasă astea acum. ISPIRESCU, L. 37. DLRLC
- Năframa ta cea nouă Era ruptă, bade-n două. – Asta, mîndro, nu-i așa; Nu-i ruptă năframa mea, Ci-i ruptă inima ta! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 256. DLRLC
- 1.1.1. Din asta i s-a tras, asta a fost pricina care i-a adus o neplăcere, o suferință etc. DLRLC
-
- Pentru asta = de aceea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cum se poate... să stea omul trei zile la poarta mea...? Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală? ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
-
- Cu toate astea = totuși. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: totuși
- Cu asta = în acest mod, fel. DLRLCsinonime: totuși
- Cu asta am vrut să-mi răstorc cele trei lovituri. Vorba ceea: una pentru alta. CREANGĂ, P. 196. DLRLC
-
- Asta e! sau asta-i! = iată care e cauza! asta e pricina! DLRLC
- Tu ești copilă, asta e... EMINESCU, O. I. 176. DLRLC
-
- Asta e! sau asta-i! = ce se potrivește! DLRLC
- Asta-i asta! = iată lucru de căpetenie! acesta este momentul hotărâtor! acu-i acu! DLRLC
- Asta-i asta! Din ceaslov și psaltire... să treci la gramatică, și încă ce gramatică! CREANGĂ, A. 87. DLRLC
-
- Ce-i asta (de...)? = ce înseamnă lucrul ăsta? cum se face (că...)? cum se explică? DLRLC
- Ce-i asta de ai întârziat atâta? DLRLC
- Dar ce-i asta, codru des?... Vara verde și frumos. Iarna putrezești pe jos! JARNÍK-BÎRSEANU. D. 224. DLRLC
-
- Asta e! sau asta-i! = așa e! DLRLC
- Asta-i știut! (sau știută) = este lucru bine cunoscut. DLRLC
-
- 2. (Cu formă feminină și sens neutru, urmând după o descriere, o constatare, o afirmare etc. și rezumând cele spuse mai înainte) Așa ceva. DLRLC
- Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sînteți feciori de crai, asta nu miroase a nas de om. CREANGĂ, P. 188. DLRLC
- Una ca asta = un astfel de lucru, așa ceva. DLRLC
- Se poate una ca asta? a întrebat tata cu mirare. SADOVEANU, N. F. 16. DLRLC
- Nu putea crede el una ca asta. ISPIRESCU, L. 20. DLRLC
- Să cuget eu, om bătrîn, la una ca asta! CREANGĂ, P. 83. DLRLC
-
-
etimologie:
- istum, ista DEX '09 DEX '98
ist, iastăadjectiv pronominal
-
- Eu am pus iapa mea la căruța omului istuia și ne-am dus la moară. SBIERA, P. 223. DLRLC
- Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea să-ți dau carul ista? CREANGĂ, P. 42. DLRLC
- Fă-te tu cerșitor la capătul ist de pod, și eu la celalalt. CREANGĂ, P. 298. DLRLC
- 1.1. (Despre unități de timp) Acest, prezent, de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. DEX '09 DLRLC
- S-a aflat de la starostele Nechifor și de la alți vînători vechi că cerbii au boncăluit mai devreme în ist-an. SADOVEANU, F. J. 426. DLRLC
-
-
- comentariu După substantiv are forma ista, iasta. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- *istus, -a, -um. DEX '09 DEX '98