opțiuni
  • info

10 definiții pentru ibovnică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IBOVNIC, -Ă, ibovnici, -ce, s. m. și f. (Pop.) Iubit2. – Din sl. ljubovĭnikŭ.

IBOVNIC, -Ă, ibovnici, -ce, s. m. și f. (Pop.) Iubit2. – Din sl. ljubovĭnikŭ.

IBOVNIC, -Ă, ibovnici,-e, s. m. și f. (Popular) Amant(ă), iubit(ă). Ai fi zis că poposește... la o fostă ibovnică. GALACTION, O. I 268. Ibovnică părăsită, Nu gîndi că-mi ești urîtă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 157. De mă-i pune pe-un cărbune, Ibovnicul nu ți-oi spune. ALECSANDRI, T. I 335.

IBOVNIC ~că (~ci, ~ce) m. și f. pop. Persoană care întreține relații de dragoste nelegitime cu altă persoană de sex opus; amant. /<sl. ljuboviniku

ibóvnic, -ă s. (vsl. lĭubovĭnikŭ, d. lĭubovĭ, ĭubire; bg. lĭubovnik și li-, amant; rus. lĭu-. V. ĭubesc). Pop. Amant, amantă. – Și ibómnic (vest). Vechĭ și ibóhnic și libovnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ibovnică (pop.) s. f., g.-d. art. ibovnicei; pl. ibovnice

ibovnică (pop.) s. f., g.-d. art. ibovnicei; pl. ibovnice

ibovnică s. f., g.-d. art. ibovnicei; pl. ibovnice

ibovnic.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IBOVNICĂ s. v. amantă, concubină, iubită, prietenă.

ibovnică s. v. AMANTĂ. CONCUBINĂ. IUBITĂ. PRIETENĂ.

Intrare: ibovnică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ibovnică
  • ibovnica
plural
  • ibovnice
  • ibovnicele
genitiv-dativ singular
  • ibovnice
  • ibovnicei
plural
  • ibovnice
  • ibovnicelor
vocativ singular
  • ibovnică
  • ibovnico
plural
  • ibovnicelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ibovnic, ibovnicisubstantiv masculin
ibovnică, ibovnicesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.