2 intrări
16 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
- altele (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÂRTAN, mârtani, s. m. (Reg.) Motan, cotoi. – Et. nec.
MÂRTAN, mârtani, s. m. (Reg.) Motan, cotoi. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mârtan [At: ȚICHINDEAL, F. 127/16 / V: măr~ / Pl: (1-3) ~i, (4) ~e / E: cf mârtac1, mârtoc] 1 sm Cotoi. (Reg) 1 sm Cotoi. 2 sm (Reg; îe) A vărsa vinul mărtanului A plânge. 3 sm (Îc) ~-de-munți Animal sălbatic nedefinit mai îndeaproape. 4 sn Piedică la car.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mârtan m. motan: atunci mi se pune pe spălat mârtanul ISP. [Compromis din mârăi și motan].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mărtan sm vz mârtan
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎRTAN, mîrtani, s. m. (Regional) Cotoi. Și trecu multă vreme; cățelul se făcu cîne, pisicul se făcu mîrtan. RETEGANUL, P. V 5.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mîrtán și -ón, V. motan.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
motán m. (dim. motoc pin schimbare de sufix). Est. Cotoĭ, masculu pisiciĭ. – În Ban. și Olt. mîrtan și -tón.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mârtan (reg.) s. m., pl. mârtani
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mârtan (reg.) s. m., pl. mârtani
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mârtan s. m., pl. mârtani
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MÂRTAN s. v. cotoi, motan, pisoi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mîrtan s. v. COTOI. MOTAN. PISOI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
MÎRTAN, Drag. (AO XVI), < subst. (cotoi).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
mârtan I s. m. pl. mârtani om cu apucături grosolane. II s. n. pl. mârtane (er.) penis.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MĂRTÁN s. m. v. mîrtan.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MÎRTÁN s. m., s. n. (Regional) 1. S. m. Pisoi, cotoi. Un mărtan au venit într-o casă bătrînă. ȚICHINDEAL, F. 127/16. Au văzut mai întîi în viața lor mârtanul, motocul sau pisicul, deci au întrebat pre muma sa, ce fâliu iaste acesta ? id. ib. 147/12, cf. LB, POLIZU, PONTBRIANT, D., CIHAC, II, 190, LM. Atunci mi se pune pe spălat mîrtanul. ISPIRESCU, ap. ȘĂINEANU, D. U., cf. DDRF, JAHRESBER. III, 321, GHEȚIE, R. M., BARCIANU, ALEXI, W., TDRG, CONV. LIT. XLIV, 844, GR. S. V, 121. Pisica se numește „mîță”, iar bărbătușul „mîrtan”. PRIBEAGUL, P. R. 72, cf. H IV 176, V 103, 129, IX 18, XVI 30, 43, XVII 440, XVIII 4, 25, 261, 295. Omorî pre toți trei mîrtanii îndrăgostiți ce se ascunseră acolo. CĂTANĂ, P. B. II, 96. Moșneagul ședea pe prispă cu capul între mîni, mîrtanul torcînd să freca de umărul moșneagului. RETEGANUL, P. V, 5, cf. 6. De la șease pîn'la șeapte S-a băgat pisica-n lapte, Și mărtanu jumătate. ȘEZ. IX, 91, cf. VII, 118, CHEST. I 489/1, ALR I 1 134, 1 135, ALR SN III h 658. *E x p r. (Regional) A vărsa vinul mărtanului = a plînge. Cf. ZANNE, P. IV, 189. ◊ C o m p u s: mîrtan-de-munți = numele unui animal sălbatic nedefinit mai îndeaproape. Pe un stean de piatră mare, Un mîrtan-de-munți să pusese a soare. BUDAI-DELEANU, T. V. 60. 2. S. n. Piedică la car (Boureni-Băilești). LEXIC REG. 30. - Pl.: mîrtani. - Și: mărtán s. m. – Etimologia necunoscută. Cf. m î r t a c1, m î r t o c.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mârtan, mârtanisubstantiv masculin
-
- Și trecu multă vreme; cățelul se făcu cîne, pisicul se făcu mîrtan. RETEGANUL, P. V 5. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09