niscai anhi [At: CORESI, EV. 385 / V: (îrg) nes~ (A și: nescai), nescari, (înv) ~ar, ~are^[1], ~arii, (reg) neșcai, nescar, nișcai, nițcai / A și: (reg) niscai / G-D: (îvr) niscărora / E: ml nescio qualis] (Îvp) 1 Niscaiva (1). 2 Puțin.

NISCAI, ❍NESCAI, †NISCARE, ‡NESCARE pron. nedef. Niște, oare-care (oare-cari), vre-un (vre-o, vreunii, vre-unele): Pentru niscai boale, pentru’ntîmplări rele (PANN); pipăia banii, să vadă nu care cumva sînt niscai fermece ori altceva (ISP.); nu trecu însă multă vreme și nimeriră pe-acolo nescai vînători, cu căpăi și cu ogari (RET.) [lat. nescio qualem].

NISCAI adj. nehot. invar. (Popular; determină substantive la pl.) Niște. S-ar putea ca brutarul să mai scoată niscai pîini din cuptor, niscai saci cu mălai aduși cine știe de unde. PAS, Z. IV 59. Nu-i venea ei a crede să fi făcut bărbatu-său niscai fapte minunate. ISPIRESCU, L. 217. Iată-i ajunși sub dîmbul mare... Țin sfat și iarăși pleacă... Or fi niscai fugari Ce vreau să treacă-n țară. ALECSANDRI, T. II 62. – Variante: nescai (RETEGANUL, P. I 46), nescari (RETEGANUL, P. IV 19, TEODORESCU, P. P. 175), niscare adj. nehot. invar.

NISCAI adj. invar. pop. Care este într-o cantitate oarecare, într-un număr nedeterminat; ceva. [Acc. și niscai] /<lat. nescioqualis

niscáĭ, niscaivá și niscaváĭ vechĭ și niscáre, niscarevá și nescáĭ, nescáre pron. indefinit (lat. nescio qualis, nu știŭ care. P. va, V. la-va). Fam. Oare-care, niște, ceva: niscaĭ oamenĭ, niscaĭ mîncare. – Se poate scrie și -aĭ-va, -are-va.

nescai anhi vz niscai

nescar anhi vz niscai

nescarele anhi vz niscai

nescari anhi vz niscai

neșcai^[1] anhi vz niscai modificată

niscar anhi vz niscai

niscare^[1] anhi vz niscai

niscarii anhi vz niscai

nișcai anhi vz niscai corectat(ă)

nițcai anhi vz niscai

nițcare^[1] anhi vz niscai

NESCAI... 👉 NISCAI...

NISCAIVA pron. nedef. = NISCAI: mi-o fi dat ceva să beu, mi-o fi făcut ~ fermece (VLAH.); ce ne facem noi, babo,... de vom ajunge ~ zile de neputință ori de nevoie? (ISP.) [n i s c a i + v a].

NESCAI adj. nehot. v. niscai.

NESCARI adj. nehot. v. niscai. modificată

NISCARE adj. nehot. invar. v. niscai.

niscare (niscai) pr. niște: niscai smei ISP. [Lat. NESCIO QUALIS].

nescáĭ, nescáre V. niscaĭ.

!niscai (pop.) adj. pr. invar. (~ curaj/lume/oameni)

niscai/niscai (pop.) adj. pr. invar.

niscai/niscai adj. invar.

niscai

niscai, niscaiva.

NISCAI adj. v. niște.

niscai adj. v. NIȘTE.

neșcai adj. nehot. invar. (reg.) niscai.

NISCAI adj. nehot. invar. (Învechit și popular; precedă substantive la plural) Care este, se află într-o cantitate nedeterminată, oarecare, într-un număr nedeterminat, oarecare; (învechit și popular) niscaiva. Cînd avăm nescari pizmitori spre noi, nu trebuiaște să ne descoperim cătr-înșii isprăvirea noastră. coresi, ev. 385. Să nu-ț paie măriei tale că sintem nescari oameni răi și grei. varlaam, c. 372. Să cunoască niscare lucrure neștiute (a. 1645). gcr i, 116/11. Omul cela, ce-i vor fura bucatele și avuțiia, poate să cearce pren toate casele, pre unde-ș va prepune, sau va cunoaște niscare seamne de furtușag. prav. 30. Nescare oameni de simențiia noastră (a. 1660). bul. com. ist. iv, 17. Au venit niscari vrăjmași asupra țăriei (cca 1660-1680). gcr i, 177/35. Nescare credincioși. dosoftei, ap. bv i, 225. Cu umilință te rugăm ca, de vei afla niscare lunecături în lucrul acesta al nostru, să nu blestemi (a. 1682). bv i, 250. Iară, de ar ieși de undeva nescare zapisă asupra aceștie văndzari a noastre, să nu să creadză (a. 1683). bul. com. ist. iv, 36. Avînd grije să nu se facă nescare amestecături pentru dînsul. n. costin, let. i a, 125/8. N-au supărat Nicolai Vodă... pre lăcuitori cu niscai dări grele. axinte uricariul, let. ii, 152/5, cf. anon. car. Cînd venea niscare soli de undeva, ei să punea în poartă de-i oprea. anon. cantac., cm i, 166. Niscare izvoade slovenești (a. 1713). bv i, 551. Să nu să facă nescai amestecături să nu poată ieși oamenii lor (a. 1720). bul. com. ist. iv, 48. Niscari izvoade grecești (a. 1746). bv ii, 92. Vor mai afla niscari zapise a locului acestuia (a. 1761). uricariul, vii, 28. Să ne întoarcă cu niscari cuvinte. mineiul (1776), 110^v2/27. De vor fi niscarii copii furi sau tălhari (a. 1777). cat. man. i, 561. Aseminea grăiri hotărîte pentru nescari întîmplări. molnar, ret. 17/7. Acolo, de putoarea niscărora cărbuni aprinși bolnăvindu-se, au răposat. șincai, hr. i, 53/25. Niscare coaste, pre care cresc tufe de brad. economia, 91/18. Niscari preposiții din linba cea latinească. maior, ist. 247/7. Faptele toate... Pre puține... Să nu fie schimosite, Sau cu nescare nebunii spoite. budai-deleanu, t. v. 107. Să cadă în nescai nevoi și necazuri grele. drăghici, r. 37/25. Se gîndi nițel, ca cum ș-ar fi pregătit nescai vorbe spre răspuns. gorjan, h. i, 6/9. Toată corabia are cîteva saloane... apoi niscare cămăruțe mici, numite cabine. codru-drăgușanu, c. 50. Niscai locuri pustii Ce sînt lăcaș la sălbatici. conachi, p. 231. Să conchieme la biserică și pe fruntașii din celelalte comune... că are să le vestească nescari ordinațiuni venite de la împăratul. barițiu, p. a. i, 660. Ca în nescari vii icoane Tot ținutul revedeam. mureșanu, p. 20/15. Nu-i venea a crede să fi făcut bărbatu-său niscai fapte minunate. ispirescu, l. 217. Părinții respectivi n-au alți copii legitimi sau niscai rude de aproape. marian, na. 61. El socotea mai degrabă că e vorba de niscai avocați ori ingineri hotarnici. c. petrescu, r. dr. 32. Dacă îi zic să-i mai dăm niscai tărîțe, ceva, sfinția sa se răstește la mine. stănoiu, c. i. 116. Cum dai murele? – Trei pitaci cofăielu... Ori nișcai vechituri să îmbrac copiii. brăescu, a. 51. Ce-i colo sus, în ceruri, în zenit?... Par niște porumbițe, niscai lebezi. arghezi, c. o. 127. Filip își plimbă privirile, cu înțeles, de la Lenuța, care rînduia niscai farfurii într-un dulap, la Olteanu. v. rom. martie 1954, 43. Doi inși pe care, după felul cum arătau, îi asemuiră cu niscai clănțăi de la prefectură. pas, l. i, 290, cf. galan, b. ii, 72. S-adună Costandin și Culai De-i lucră candriului niscai botniți de piatră. deșliu, g. 25. A luat vreo 2 400 kg de cereale..., niscai cartofi, ceapă, floarea-soarelui. barbu, z. 116. D-oi mai avea niscai zile, Ca mîine Mă-ntorc la tine. teodorescu, p. p. 614. Nimeriră pe-acolo nescai vînători. reteganul, p. i, 46. Nescari linguri de pleu, Să mănînce cu ele oleu. marian, nu. 666. Nu gîndiți că vorbim glume Ori niscai basmuri din lume. pop., ap. gcr ii, 315. D-aoleo, nene Matei, Roagă-te d-ale fomei Să jupoaie nescai tei. zanne, p. vi, 200. Să găsească nițicai gîște. Mat. folk. 99. ◊ (Precedă substantive la sg. cu sens colectiv sau nume de materie) Ei șupesc... ca niște lupi zvăpăiaț[i] și sălbatici, cînd răpesc niscare stîrv (a. 1642). gcr i, 95/16. Va aduce niscare dobitoc, de-l va băga în țarină. prav. 17. Va găsi niscare comoară pre loc domnesc. ib. 81. Va fi băut niscare băutură. ib. 128. Acolo să hie pus niscai pedestrime. m. costin, let. i, 340/1. Au trecut... vercine cu niscare vită făr’de răvașul ierbarilor (a. 1685). bul. com. ist. v, 213. Păstoritul vitelor cu o nebăgare de samă ar fi pricinuit lăcuitorilor de acolo nițcare pagubă (a. 1835). ștefanelli, d. c. 407. Să înainteze pe teritoriul străin și grosul infanteriei și niscai cavalerie. v. rom. august 1958, 47. Sus în poarta raiului, Jos poalele cerului, Este-o peatră, Nescar peatră Și-o chilie De tămîie. marian, î. 177. Să năcrește neșcai lapte. alr ii 3 494/27, cf. 6 245/27, alr sn i h 139/812. – Accentuat și: (regional) niscai. alr i 316/815, 802/940. – gen.-dat.: (învechit, rar) niscărora. – Și: (învechit și regional) nescai (accentuat și nescai, alr i 804/846, alr sn i h 139/812), nescari, (învechit) niscar (clemens), niscare, niscari, niscarii, nițcare, nescare, nescarele (lb), (regional) nișcai, nițicai, nescar, neșcai adj. nehot. invar. – lat. nescio qualis.