13 definiții pentru opreg

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPREG, oprege, s. n. Piesă caracteristică portului popular femeiesc din unele regiuni ale țării, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate. – Din sb. opreg.

opreg sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~eag / Pl: ~ege, (rar) ~uri, ~egi / E: srb opreg] (Reg) 1 Piesă a costumului popular femeiesc, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură brodată, asemănătoare catrinței. 2 (Îs) Mazăre cu ~ Soi de fasole cu bobul alb, cu o pată neagră.

OPREG, oprege, s. n. Piesă caracteristică portului popular din unele regiuni ale țării, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate. – Din scr. opreg.

OPREG, oprege, s. n. (La costumul național romînesc din unele regiuni) Fotă, avînd în partea de sus o platcă țesută de care atîrnă fire groase de lină în diferite culori. V. catrință.Pl. și: opreguri.

OPREG, oprege, s. n. Fotă (avînd în partea de sus o platcă țesută, de care atîrnă fire groase de lînă în diferite culori). [Pl. și: opreguri] – Sb. opreg.

opreg n. fotă dinapoi (în Oltenia). [Serb. OPREG].

oprég n., pl. e (sîrb. opreg, șorț, d. vsl. prenšti-prengon, întind. V. preș, prag, prăjină, prujesc). Olt. Ban. Serbia. Vîlnic, fotă brodată (anterioară saŭ posterioară) în costumu național. V. fîstîc 2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

opreg (reg.) (desp. o-preg) s. n., pl. oprege

opreg s. n. (sil. -preg), pl. oprege

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

opreg (oprege), s. n. – Șorț, jupon, poale de costum popular. Sb. opreg (Tiktin; cf. Conev 84). În Banat și Olt.

Intrare: opreg
opreg1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: o-preg info
substantiv neutru (N3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opreg
  • opregul
  • opregu‑
plural
  • oprege
  • opregele
genitiv-dativ singular
  • opreg
  • opregului
plural
  • oprege
  • opregelor
vocativ singular
plural
opreg2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • opreg
  • opregul
  • opregu‑
plural
  • opreguri
  • opregurile
genitiv-dativ singular
  • opreg
  • opregului
plural
  • opreguri
  • opregurilor
vocativ singular
plural
opreag
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

opreg, opregesubstantiv neutru

  • 1. Piesă caracteristică portului popular femeiesc din unele regiuni ale țării, alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară și îngustă de țesătură, cu franjuri colorate, purtată peste poalele cămășii, în față și în spate sau numai în spate. DEX '09 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.