2 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLĂMÂNĂRIȚĂ, plămânărițe, s. f. Plămânărică. – Plămân + suf. -ăriță.

PLĂMÂNĂRIȚĂ, plămânărițe, s. f. Plămânărică. – Plămân + suf. -ăriță.

plămânăriță sf [At: BARCIANU / V: ~măn~, plumin~, plum~ / Pl: ~țe / E: plămânare + -iță] (Bot; reg) 1 Cuscrișor (Pulmonaria officinalis). 2 Cuscrișor (Pulmonaria rubra). 3 Mușchi1 (Lobaria pulmonaria).

PLĂMÂNĂRICĂ, -EA, plămânărele, s. f. Plantă erbacee cu rizom orizontal și cu flori roșii, violete sau, rar, albe; plămânăriță, cuscrișor (Pulmonaria officinalis). [Var.: plumânări s. f.] – Plămân + suf. -ărică.Plămânărică, cu schimbare de suf.

PLUMÂNĂRI s. f. v. plămânărică.

PLUMÂNĂRI s. f. v. plămânărică.

plămănări sf vz plămânărică[1] corectat(ă)

  1. În original, tipărit incorect: vz plămânărea LauraGellner

plămănăriță sf vz plămânăriță

plămânărea sf [At: BRANDZA, FL. 375 / V: (reg) plum~[1], pulm~ / Pl: ~ele / E: plămânare + -ea] (Bot; îvr) 1 Cuscrișor (Pulmonaria officinalis). 2 Mierea-ursului (Pulmonaria mollissima).

  1. Referința încrucișată recomandă varianta de față în forma: plumănărea LauraGellner

plămânări sf [At: BRANDZA, FL. 375 / V: (înv) plemâ~, (reg) plămăn~, plumăn~, plum~, plumun~, pulmăn~, pulmn~ / Pl: ~rele / E: plămânare + -ică] (Bot; îvr) 1 Cuscrișor (Pulmonaria officinalis). 2 Mierea-ursului (Pulmonaria mollissima).

plemânări sf vz plămânărică

plumănărea[1] sf vz plămânărea

  1. În definiția principală, varianta de față are forma: plumânărea LauraGellner

plumănări sf vz plămânărică[1]

  1. În original, incorect tipărit: vz plămânărea LauraGellner

plumânări sf vz plămânărea

plumânăriță sf vz plămânariță

plumunări sf vz plămânărea

pulmănări sf vz plămânărică[1] corectat(ă)

  1. În original: vz plămânărea, care este o variantă a cuv. plămânărică LauraGellner

PLĂMÂNĂRICĂ, plămânărele, s. f. Plantă erbacee cu rizom orizontal și cu flori roșii, violete sau, rar, albe; plămânăriță, cuscrișor (Pulmonaria officinalis). [Var.: plumânări s. f.] – Plămân + suf. -ărică.

PLAMÎNĂRIȚĂ s. f. v. plămînărică.

PLĂMÎNĂRI s. f. Plantă erbacee cu rizom orizontal, acoperită cu peri aspri, avînd florile roșii, violete, rar albe; crește prin păduri și locuri umbroase (Pulmonaria officinalis). – Variantă: plămînăriță s. f.

plumieră f. Tr. Bot. nufăr. [Și plumânărea, după lat. PULMONARIA].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plămânăriță (plantă) s. f., g.-d. art. plămânăriței; pl. plămânărițe

plămânăriță (plantă) s. f., g.-d. art. plămânăriței; pl. plămânărițe

plămânăriță s. f., g.-d. art. plămânăriței; pl. plămânărițe

!plămânări (plantă) s. f., g.-d. art. plămânărelei; pl. plămânărele

plămânărică/plămânărea (plantă) s. f., g.-d. art. plămânărelei; pl. plămânărele, art. plămânărelele

plămânărică/plămânărea s. f., g.-d. art. plămânărelei; pl. plămânărele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLĂMÂNĂRIȚĂ s. v. cuscrișor, mierea-ursului.

PLĂMÂNĂREA s. v. mierea-ursului, plămînare.

PLĂMÂNĂRI s. v. cuscrișor, mierea-ursului, plămânare.

plămînărea s. v. MIEREA-URSULUI. PLĂMÎNARE.

plămînări s. v. CUSCRIȘOR. MIEREA-URSULUI. PLĂMÎNARE.

plămînăriță s. v. CUSCRIȘOR. MIEREA-URSULUI.

Intrare: plămânăriță
plămânăriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămânăriță
  • plămânărița
plural
  • plămânărițe
  • plămânărițele
genitiv-dativ singular
  • plămânărițe
  • plămânăriței
plural
  • plămânărițe
  • plămânărițelor
vocativ singular
plural
plămănăriță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plumânăriță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: plămânărică / plămânărea
plămânărică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămânări
  • plămânărica
plural
  • plămânărele
  • plămânărelele
genitiv-dativ singular
  • plămânărele
  • plămânărelei
plural
  • plămânărele
  • plămânărelelor
vocativ singular
plural
plămânărea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămânărea
  • plămânăreaua
plural
  • plămânărele
  • plămânărelele
genitiv-dativ singular
  • plămânărele
  • plămânărelei
plural
  • plămânărele
  • plămânărelelor
vocativ singular
plural
plămănărică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămănări
  • plămănărica
plural
  • plămănărele
  • plămănărelele
genitiv-dativ singular
  • plămănărele
  • plămănărelei
plural
  • plămănărele
  • plămănărelelor
vocativ singular
plural
plemânărică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plemânări
  • plemânărica
plural
  • plemânărele
  • plemânărelele
genitiv-dativ singular
  • plemânărele
  • plemânărelei
plural
  • plemânărele
  • plemânărelelor
vocativ singular
plural
pulmnărică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pulmânărea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plumunărică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plumănărea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plumănărică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plumănări
  • plumănărica
plural
  • plumănărele
  • plumănărelele
genitiv-dativ singular
  • plumănărele
  • plumănărelei
plural
  • plumănărele
  • plumănărelelor
vocativ singular
plural
plumânărea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plumânărea
  • plumânăreaua
plural
  • plumânărele
  • plumânărelele
genitiv-dativ singular
  • plumânărele
  • plumânărelei
plural
  • plumânărele
  • plumânărelelor
vocativ singular
plural
plumânărică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plumânări
  • plumânărica
plural
  • plumânărele
  • plumânărelele
genitiv-dativ singular
  • plumânărele
  • plumânărelei
plural
  • plumânărele
  • plumânărelelor
vocativ singular
plural
pulmănărică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pulmănări
  • pulmănărica
plural
  • pulmănărele
  • pulmănărelele
genitiv-dativ singular
  • pulmănărele
  • pulmănărelei
plural
  • pulmănărele
  • pulmănărelelor
vocativ singular
plural
plămânăriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plămânăriță
  • plămânărița
plural
  • plămânărițe
  • plămânărițele
genitiv-dativ singular
  • plămânărițe
  • plămânăriței
plural
  • plămânărițe
  • plămânărițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plămânăriță, plămânărițesubstantiv feminin

etimologie:
  • Plămân + sufix -ăriță. DEX '98 DEX '09

plămânări, plămânărele / plămânărea, plămânărelesubstantiv feminin

etimologie:
  • Plămân + sufix -ărică. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.