11 definiții pentru pregătitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREGĂTITOR, -OARE, pregătitori, -oare, adj. Care pregătește (1) ceva; care servește pentru pregătire; preparator. – Pregăti + suf. -tor.

PREGĂTITOR, -OARE, pregătitori, -oare, adj. Care pregătește (1) ceva; care servește pentru pregătire; preparator. – Pregăti + suf. -tor.

pregătitor, ~oare [At: ASACHI, E. I, 107/7 / Pl: ~i, ~oare / E: pregăti + -tor] 1 a Care servește pentru pregătire Si: preparator (2), (îvr) pregătițiv. 2 a (Rar) Preliminar. 3 a Care instruiește pentru a forma cadre calificate. 4 smf (Rar) Meditator. 5 a (Rar) Care pregătește o mâncare, o băutură etc. 6 a Preparator (1).

PREGĂTITOR, -OARE, pregătitori, -oare, adj. 1. Care pregătește, aranjează ceva. Măsuri pregătitoare. Lucrări pregătitoare. 2. Care servește pentru pregătire (2); preparator. Curs pregătitor. Școală pregătitoare..

PREGĂTITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care pregătește ceva. 2) Care servește la pregătire. Lecție ~oare. /a(se) pregăti + suf. ~tor

pregătitor a. provizoriu: hotărîre pregătitoare.

pregătitór, -oáre adj. Care pregătește, preparator: un pregătitor al copiilor pentru examin. Preparativ: an pregătitor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pregătitor adj. m., pl. pregătitori; f. sg. și pl. pregătitoare

pregătitor adj. m., pl. pregătitori; f. sg. și pl. pregătitoare

pregătitor adj. m., pl. pregătitori; f. sg. și pl. pregătitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREGĂTITOR adj. 1. v. prealabil. 2. preparator. (An ~, în unele facultăți.)

PREGĂTITOR adj. 1. prealabil, preliminar, premergător, (rar) preparator. (Studii ~.) 2. preparator. (An ~, în unele facultăți.)

Intrare: pregătitor
pregătitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pregătitor
  • pregătitorul
  • pregătitoru‑
  • pregătitoare
  • pregătitoarea
plural
  • pregătitori
  • pregătitorii
  • pregătitoare
  • pregătitoarele
genitiv-dativ singular
  • pregătitor
  • pregătitorului
  • pregătitoare
  • pregătitoarei
plural
  • pregătitori
  • pregătitorilor
  • pregătitoare
  • pregătitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pregătitor, pregătitoareadjectiv

  • 1. Care pregătește ceva; care servește pentru pregătire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Măsuri pregătitoare. Lucrări pregătitoare. Curs pregătitor. Școală pregătitoare.. DLRLC
etimologie:
  • Pregăti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.