opțiuni
  • info

15 definiții pentru pâc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc; c) sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. – Onomatopee.

PÂC interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc; c) sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. – Onomatopee.

pâc1 [At: CREANGĂ, P. 131 / V: pâca / E: fo] (Are) 1 i Cuvânt care redă sunetul exploziv, surd, produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară. 2 sf (Reg; îf pâca) Lulea. 3 i Cuvânt care redă sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare Si: poc. 4 i Cuvânt care redă sunetul produs de un fir întins, de o coardă care se rupe.

PÂC interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de fumători, când trag fumul din țigară sau din pipă). /Onomat.

pâca i vz pâc1

PÎC interj. Onomatopee, adesea repetată, care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători cînd trag din lulea sau din țigară. Moș Nichifor își aprinde luleaua... și pîc, pîc! pîc, pîc! din lulea. CREANGĂ, P. 131; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc. Ia o drughineață groasă, de stejar, în mînă... și pîc! la tîmpla dracului cea dreaptă, una! CREANGĂ, P. 55; c) sunetul produs de un fir de ață sau de sfoară, de o coardă etc., cînd se rupe. Cînd să strîngă nodul, pîc! se rupse ața. ISPIRESCU, L. 55.

pîc interj. care arată huĭetu celuĭ ce fumează o țigară saŭ o lulea pe sfîrșite saŭ încearcă s’o aprindă: ĭar el „pîc-pîc” îșĭ aprinse luleaŭa. Maĭ rar. Poc: poc cu cĭomagu în capu luĭ! Hop, na: pîc! se rupse ața!

pîc-pîc, V. pîc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pâc/pâc-pâc interj.

pâc/pâc-pâc interj.

pâc-pâc v. pâc

pâca/pâca-pâca (reg.) interj.

pâca/pâca-pâca (reg.) interj.

pâc(-pâc) interj.

pâca(-pâca) interj.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pîc interj. – 1. Imită zgomotul unui pocnet sau al unei rupturi. – 2. Imită zgomotul produs de fumatul cu pipa. Creație expresivă. – Der. pîcă, s. f. (Mold., pipă, lulea); pîcîi, vb. (a fuma din pipă).

Intrare: pâc
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pâc
pâc-pâc interjecție
compus
  • pâc-pâc
pâca interjecție
interjecție (I10)
  • pâca
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pâcinterjecție

  • 1. adesea repetat Cuvânt care redă: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Moș Nichifor își aprinde luleaua... și pîc, pîc! pîc, pîc! din lulea. CREANGĂ, P. 131. DLRLC
    • 1.2. Sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare. DEX '09 DLRLC
      sinonime: pac poc
      • format_quote Ia o drughineață groasă, de stejar, în mînă... și pîc! la tîmpla dracului cea dreaptă, una! CREANGĂ, P. 55. DLRLC
      • format_quote Cînd să strîngă nodul, pîc! se rupse ața. ISPIRESCU, L. 55. DLRLC
    • 1.3. Sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.