2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pâșcăvit, ~ă a [At: NOVACOVICIU, C, B. I, 18 / V: păș~ / Pl: ~iți, ~e / E: pâșcăvi] (Ban; d. alimente) 1 Alterat. 2 Mucegăit.
pășcăvi v vz pâșcăvi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pășcăvit, ~ă a vz pâșcăvit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pâșcăvi vr [At: L. COSTIN, GR. BĂN. 155 / V: păș~, ~covi / Pzi: ~vesc / E: pâșcăv] 1 (Ban; d. alimente) A se altera. 2 (Ban; d. alimente) A se mucegăi. 3 (Reg; d. vin) A face floare. 4 (Reg; d. fructe; îf pâșcovi) A se zbârci prin acțiunea soarelui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pâșcovi v vz pâșcăvi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PÂȘCĂVI vb. v. acri, altera, descompune, fermenta, împuți, înăcri, strica.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pîșcăvi vb. v. ACRI. ALTERA. DESCOMPUNE. FERMENTA. ÎMPUȚI. ÎNĂCRI. STRICA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pășcăvi (-vesc, -it), vb. refl. – (Banat) A se mucegăi, (despre lichide) a face floare. Origine necunoscută.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pâșcăvit, -ă, adj. (reg.; despre alimente) alterat, stricat, mucegăit; (despre vin) cu floare; (despre fructe) zbârcit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||