7 definiții pentru răsuc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂSUC, răsucuri, s. n. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, cu un cârlig la capătul de jos, de care se leagă firul pentru a putea fi răsucit. – Din răsuci (derivat regresiv).
RĂSUC, răsucuri, s. n. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, cu un cârlig la capătul de jos, de care se leagă firul pentru a putea fi răsucit. – Din răsuci (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsuc sn [At: DL / V: (reg) ~ă sf / Pl: ~uri / E: pvb răsuci] 1 Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, având jos un cârlig de care se leagă firul pentru a fi răsucit Si: răsucea (2), (reg) răsucătoare (1). 2 (Pex) Fir răsucit. 3 (Reg) Ceatlău (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSUC, răsucuri, s. n. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, avînd jos un cîrlig de care se leagă firul pentru a fi răsucit. Ducea furca, fusul și răsucul miresei. SEVASTOS, N. 213.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsucă sf vz răsuc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răsuc s. n., pl. răsucuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răsuc s. n., pl. răsucuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răsuc s. n., pl. răsucuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răsuc, răsucurisubstantiv neutru
- 1. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, cu un cârlig la capătul de jos, de care se leagă firul pentru a putea fi răsucit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ducea furca, fusul și răsucul miresei. SEVASTOS, N. 213. DLRLC
-
etimologie:
- răsuci DEX '98 DEX '09