7 definiții pentru răsuc
Explicative DEX
RĂSUC, răsucuri, s. n. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, cu un cârlig la capătul de jos, de care se leagă firul pentru a putea fi răsucit. – Din răsuci (derivat regresiv).
RĂSUC, răsucuri, s. n. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, cu un cârlig la capătul de jos, de care se leagă firul pentru a putea fi răsucit. – Din răsuci (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsuc sn [At: DL / V: (reg) ~ă sf / Pl: ~uri / E: pvb răsuci] 1 Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, având jos un cârlig de care se leagă firul pentru a fi răsucit Si: răsucea (2), (reg) răsucătoare (1). 2 (Pex) Fir răsucit. 3 (Reg) Ceatlău (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂSUC, răsucuri, s. n. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, avînd jos un cîrlig de care se leagă firul pentru a fi răsucit. Ducea furca, fusul și răsucul miresei. SEVASTOS, N. 213.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
răsucă sf vz răsuc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
răsuc s. n., pl. răsucuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răsuc s. n., pl. răsucuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
răsuc s. n., pl. răsucuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
răsuc, răsucurisubstantiv neutru
- 1. Unealtă de lemn asemănătoare cu fusul, cu un cârlig la capătul de jos, de care se leagă firul pentru a putea fi răsucit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ducea furca, fusul și răsucul miresei. SEVASTOS, N. 213. DLRLC
-
etimologie:
- răsuci DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.