3 definiții pentru sfârșitură
Explicative DEX
sfârșitură sf [At: EUSTATIEVICI, GR. RUM. 30v/5 / Pl: ~ri / E: sfârși+ -itură] 1-3 (Înv) Sfârșeală (1-3). 4 (Îvr) Intenție. 5 (Îvr) Text, fragment etc. care se adaugă la sfârșitul unei lucrări. 6 (Lin; îvr) Terminație. 7 (Îvr) Extremitate (4). 8 (Reg) Etapă (de la sfârșit1).
Sinonime
SFÂRȘITURĂ s. v. cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârșit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sfîrșitură s. v. CAP. CAPĂT. FINAL. FINE. ÎNCHEIERE. SFÎRȘIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: sfârșitură
sfârșitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||