opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRIE, strii, s. f. (Anat.) 1. Grup de fibre nervoase cu traiect longitudinal, în encefal. 2. Leziune a pielii cu aspect liniar. – Din fr. strie.

STRIE, strii, s. f. (Anat.) 1. Grup de fibre nervoase cu traiect longitudinal, în encefal. 2. Leziune a pielii cu aspect liniar. – Din fr. strie.

strie sf [At: DN3 / Pl: ? / E: fr strie cf lat stria „brazdă”] (Atm) 1 Grup de fibre nervoase. 2 Leziune atrofică a pielii cu aspect liniar Vz vergetură.

STRIE s.f. (Anat.) 1. Grup de fibre nervoase. 2. Leziune atrofică a pielii cu aspect liniar. V. vergetură. [< fr. strie, cf. lat. stria – brazdă].

STRIE s. f. 1. grup de fibre nervoase. 2. leziune atrofică a pielii cu aspect liniar. (< fr. strie, lat. stria)

STRIA, striez, vb. I. Tranz. A produce striații pe suprafața unui obiect. [Pr.: stri-a] – Din fr. strier.

STRIA, striez, vb. I. Tranz. A produce striații pe suprafața unui obiect. [Pr.: stri-a] – Din fr. strier.

stria vt [At: SCRIBAN, D. / P: stri-a / Pzi: ~iez / E: fr strier] A produce striații sau caneluri paralele, cu adâncime mică, pe suprafața unui obiect.

STRIA vb. I. tr. A executa striații pe suprafața unui obiect. [Pron. stri-a, p. i. 3,6 -iază. / < fr. strier].

STRIA vb. tr. a executa striații pe suprafața unui obiect. (< fr. strier)

A STRIA ~ez tranz. (suprafețe ale unor corpuri) A acoperi cu striuri. /<fr. strier

*striéz v. tr. (lat. striare). Zgîrîĭ în lungime pin zgîrieturĭ paralele saŭ aproape paralele: nisipu striază sticla.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

strie s. f., g.-d. striei; pl. strii

stria (a ~) (desp. stri-a) vb., ind. prez. 1 sg. striez (desp. stri-ez), 3 striază, 1 pl. striem, conj. prez. 1 sg. să striez, 3 să strieze; ger. striind (desp. stri-ind)

stria (a ~) (stri-a) vb., ind. prez. 3 striază, 1 pl. striem (stri-em); conj. prez. 3 să strieze; ger. striind (stri-ind)

stria vb., ind. prez. 1 sg. striez, 3 sg. și pl. striază (sil. stri-a-), 1 pl. striem (sil. stri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. strieze; ger. striind (sil. stri-ind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRIA vb. v. zimțui.

Intrare: strie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strie
  • stria
plural
  • strii
  • striile
genitiv-dativ singular
  • strii
  • striei
plural
  • strii
  • striilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: stria
  • silabație: stri-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stria
  • striere
  • striat
  • striatu‑
  • striind
  • striindu‑
 singular plural
  • striază
  • striați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • striez
 (să)
  • striez
  • striam
  • striai
  • striasem
a II-a (tu)
  • striezi
 (să)
  • striezi
  • striai
  • striași
  • striaseși
a III-a (el, ea)
  • striază
 (să)
  • strieze
  • stria
  • strie
  • striase
plural I (noi)
  • striem
 (să)
  • striem
  • striam
  • striarăm
  • striaserăm
  • striasem
a II-a (voi)
  • striați
 (să)
  • striați
  • striați
  • striarăți
  • striaserăți
  • striaseți
a III-a (ei, ele)
  • striază
 (să)
  • strieze
  • striau
  • striară
  • striaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

strie, striisubstantiv feminin

anatomie
  • 1. Grup de fibre nervoase cu traiect longitudinal, în encefal. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Leziune a pielii cu aspect liniar. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

stria, striezverb

  • 1. A produce striații pe suprafața unui obiect. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: zimțui
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.