3 intrări
52 de definiții
din care- explicative (37)
- morfologice (6)
- relaționale (6)
- etimologice (1)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VÂSLĂ2, vâsle, s. f. (Reg.) 1. Coardă de viță-de-vie cu câțiva ciorchini, care se păstrează pentru iarnă. 2. Mănunchi de spice câte poate cuprinde secerătorul cu mâna. – Din bg. sveslo.
VÂSLĂ1, vâsle, s. f. Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se conduce o ambarcație, formată dintr-o parte mai lată, care lovește apa, și dintr-o coadă lungă, de care ține vâslașul; ramă, lopată. – Din sl. veslo.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÂSLĂ1, vâsle, s. f. Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se conduce o ambarcație, formată dintr-o parte mai lată, care lovește apa, și dintr-o coadă lungă, de care ține vâslașul; ramă, lopată. – Din sl. veslo.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
vâslă2 sf [At: MANOLESCU, I. 290 / Pl: ~le / E: bg весло] 1 (Reg) Coardă de viță de vie cu câțiva ciorchini care se păstrează pentru iarnă. 2 (Olt) Mănunchi de spice cât poate cuprinde secerătorul cu mâna.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâslă1 sf [At: MOXA, C. 203 / V: (îrg) vâns~, (reg) vâjlă, vâzlă, vlânsă, (îvr) vârs~ / Pl: ~le / E: vsl весло] 1 Unealtă de lemn (sau de metal) folosită la propulsarea sau la conducerea unei ambarcații, formată dintr-o parte mai lată, care lovește apa, și dintr-o coadă lungă, de care ține cel ce o mânuiește Si: lopată, ramă2, (reg) băbaică, opacină, opăciuie. 2 (Îe) A trage la ~le A trage la rame. 3 (Îvr; îe) A umbla cu ~la A naviga. 4 (Fig; îvr) Guvernare (1). 5 (Reg; îf vâzlă) Cange (1) (de împins luntrea). 6 (Înv; pan) Lopată cu coada lungă folosită la amestecat horbotul. 7 (Reg; pan) Lopată cu coada lungă cu care se introduce aluatul și se scot copturile din cuptor. 8 (Reg; pan; la unele jocuri de copii; îf vâjlă) Lopățică de lemn cu care se lovește mingea. 9 (Reg; pan) Căuș (pentru făină). 10 (Reg; pan; îf vânslă) Fiecare dintre scândurelele fixate la circumferința roții de la moara de apă. 11 (Reg; pan) Unealtă ciobănească nedefinită mai îndeaproape. 12 (Îvr; îf vânslă) Velă (1). 13 (Iht; reg) Zvârlugă (4) (Cobitis aurata balcanica).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÂSLĂ2, vâsle, s. f. (Reg.) 1. Coardă de viță de vie cu câțiva ciorchini, care se păstrează pentru iarnă. 2. Mănunchi de spice câte poate cuprinde secerătorul cu mâna. – Din bg. sveslo.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
VÂSLĂ1, vîsle, s. f. Unealtă de lemn cu care se conduce o ambarcație, formată dintr-o parte mai lată, care lovește apa, și dintr-o coadă lungă, de care ține vîslașul; ramă, lopată. – Din sl. veslo.
- sursa: DEX '84 (1984)
- adăugată de gall
- acțiuni
VÂSLĂ ~e f. Unealtă de lemn, constând dintr-o coadă lungă cu o terminație plată, folosită pentru a conduce o ambarcație; lopată. [G.-D. vâslei] /<sl. veslo
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VÂSLI, vâslesc, vb. IV. Intranz. A mânui vâslele1 în apă, făcând să înainteze o ambarcațiune. – Din vâslă1. Cf. bg. veslja, sb. vesliti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâjlă1 sf vz vâslă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vânsla v vz vâsli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vânslă sf vz vâslă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vânsli v vz vâsli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vârslă sf vz vâslă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vârsli v vz vâsli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâsla v vz vâsli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâsli [At: COD. VOR.2 42/8 / V: (îrg) vânsla (Pzi: vânslez, îvr, vânslu) vânsli, ~la (Pzi: ~lez), (reg) vâzla, vâzli, (îvr) vârs~ / Pzi: ~lesc / E: vâslă1 cf bg весля, srb veslati] 1 vi A mânui vâslele1 în apă, pentru a manevra sau a face să înainteze o ambarcație Si: a lopăta, (spt) a canota, a rama, (reg) a săpa, a vâslui. 2 vi (Îvr; fig) A se opune. 3 vt (Îvr) A manevra o corabie folosind vâslele1. 4 vt (Într-o poezie populară) A trece înot. 5 vi (Înv; adesea cu determinări locale) A se deplasa plutind pe apă Si: a naviga, a pluti.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâzla v vz vâsli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de gall
- acțiuni
vâzla v vz vâsli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâzlă sf vz vâslă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâzli v vz vâsli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vlânsă sf vz vâslă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vîslă2 s.f. (reg.) 1 Coardă de viță-de-vie cu cîțiva ciorchini, care se păstrează pentru iarnă. 2 Mănunchi de spice cîte poate cuprinde secerătorul cu mîna. • pl -e. /<bg. весло.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
vîslă1 s.f. Unealtă de lemn (sau de metal, de material plastic), în formă de lopată, folosită la propulsarea și la conducerea unei ambarcații de către vîslaș, formată dintr-o parte mai lată, care lovește apa, și dintr-o coadă lungă; ramă, lopată. Cînd am coborît scara curții, m-a întîmpinat jos Pricop, cu vîsla și cu ghionderul în stînga (SADOV.). • pl. -e. /<sl. veche весло.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
vîsli vb. IV. intr. 1 A manevra vîslele în apă, pentru a pune în mișcare și a face să înainteze o ambarcațiune. Făt-Frumos se sui-n luntre și, vîslind, ajunse pînă la scările de marmură ale palatului (EMIN.) ♦ Analog. Vîslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral (BACOV.). 2 (înv) A se deplasa plutind pe apă; a pluti, a naviga. Vîslind spre Italie..., s-au abătut (CANT.). • prez.ind. -esc /vîslă1 + -i; cf. bg. весля, srb. vesliti.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VÂSLI, vâslesc, vb. IV. Intranz. A mânui vâslele1 în apă, făcând să înainteze o ambarcație. – Din vâslă1. Cf. bg. veslja, scr. vesliti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
VÎNSLI vb. IV v. vîsli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÎRSLI vb. IV v. vîsli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÎSLA vb. I v. vîsli.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÎSLĂ2, vîsle, s. f. (Regional) 1. Coardă de viță de vie cu cîțiva ciorchini lăsați neculeși, care se pot astfel păstra pentru iarnă. 2. Mănunchi de spice cît poate cuprinde secerătorul cu mîna.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÎSLĂ1, vîsle, s. f. Unealtă de lemn cu care se pune în mișcare și se conduce o ambarcație, avînd o parte mai lată care lovește apa și o coadă lungă de care ține vîslașul; lopată, ramă, băbaică. Stătea nemișcată, cu vîsla în mînă să cîrmuiască barca. DUMITRIU, N. 289. Vîslașul... trăgea din răsputeri la vîsle ca să ajungă. ISPIRESCU, L. 237. Vreme nu pierdea, Cu vîsla vîslea. TEODORESCU, P. P. 650.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VÎSLI, vîslesc, vb. IV. Intranz. A mînui vîslele în apă, făcînd să înainteze o ambarcație. Zaharia cufundă lopata în apă, vîsli și se îndreptă spre moară. SADOVEANU, O. II 57. Făt-Frumos se sui în luntre și vîslind ajunse pînă la scările... palatului. EMINESCU, N. 6. ◊ (Subiectul indică ambarcația) Se zărea plutind, Cu lopețile vîslind... Un caic mare, bogat. ALECSANDRI, P. P. 124. ◊ (Rar, cu subiectul «vîslă») Vîsla că vîslea, Caicul pleca. TEODORESCU, P. P. 649. ◊ (Poetic) Pasărea vîslea mai departe, mărită clipă de clipă, cu aripile albe ușor încovoiate. CAMIL PETRESCU, N. 94. ◊ Tranz. (Rar; complementul indică apa în care se plutește) Și mai știe să înoate Vîslind Dunărea din coate. ALECSANDRI, P. P. 292. ◊ Tranz. Fig. (Prin analogie cu mișcarea vîslei) Sus pe tavan se suia, Unde Tănislav dormea, Vîntul barba că-i vîslea. PĂSCULESCU, I. P. 245. – Variante: vîsla (ALECSANDRI, P. P. 136) vb. I, vînsli (RETEGANUL, P. III 5), vîrsli (GORJAN, H. IV 98) vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A VÂSLI ~esc intranz. A trage la vâsle (făcând să înainteze o ambarcație); a lopăta /Din vâslă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
văslă f. lopată de mânat o corabie. [Slav. VESLO].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văslì v. a mâna corabia cu vâsle.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vînslă, vînslésc, vînsléz, V. vîsl-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) vîslă f., pl. e (vsl. bg. sîrb. veslo). Ramă, lopată de mînat luntrea. Dun. Opacină, lopată maĭ scurtă și maĭ lată cu care pescaru, șezînd la coada uneĭ luntri micĭ (oranițe ș. a.), ține cîrma cînd trage altu la lopețĭ, ĭar cînd e singur, se servește de ĭa și la mînat, și la cîrmit în acelașĭ timp. Mare lopată de băgat și de scos pînea din cuptor. Căuș mare. – Vechĭ vînslă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) vîslă f., pl. e (bg. vislo, svislo și sveslo). Munt. Clădărie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
vîslésc v. tr. (d. vîslă 1 saŭ ceh. sîrb. veslati, a vîsli). Trag la lopețĭ, mișc vîslele ca să înainteze luntrea. – Vechĭ vînslesc și vînslez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vâslă s. f., g.-d. art. vâslei; pl. vâsle
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vâslă s. f., g.-d. art. vâslei; pl. vâsle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vâslă (unealtă, coardă de viță) s. f., g.-d. art. vâslei; pl. vâsle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vâsli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vâslesc, 3 sg. vâslește, imperf. 1 vâsleam; conj. prez. 1 sg. să vâslesc, 3 să vâslească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vâsli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vâslesc, imperf. 3 sg. vâslea; conj. prez. 3 să vâslească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vâsli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vâslesc, imperf. 3 sg. vâslea; conj. prez. 3 sg. și pl. vâslească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VÂSLĂ s. v. lopată, mănunchi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VÂSLĂ s. lopată, ramă, (reg.) babaică, opacă, opacină, (Bucov., Transilv. și Ban.) șuflă. (Ambarcație cu ~e.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VÂSLI vb. a lopăta, (rar) a canota, a rama, (reg.) a luntri. (A ~ pe lac.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vîslă s. v. LOPATĂ. MĂNUNCHI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VÎSLĂ s. lopată, ramă, (reg.) babaică, opacă, opacină, (Bucov., Transilv. și Ban.) șuflă. (Ambarcație cu ~e.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VÎSLI vb. a lopăta, (rar) a canota, a rama, (reg.) a luntri. (A ~ pe lac.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
vîslă (-le), s. f. – 1. Pală. – 2. Lopată, ramă. – 3. Șirag de fructe, de struguri. Sl. veslo (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 451; Conev 81), cf. bg., slov. veslo. – Der. vîsli, vb. (a mînui vîslele în apă); vîslaș (var. înv. vîslariu), s. m. (persoană care vîslește), cf. sb. veslar; vîslit, s. n. (lopătat, modalitate sportivă de a vîsli).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
vâslă, vâsle s. f. 1. mână. 2. ureche clăpăugă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a da la vâsle expr. (er. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
vâslă, vâslesubstantiv feminin
- 1. Coardă de viță-de-vie cu câțiva ciorchini, care se păstrează pentru iarnă. DEX '09 DLRLC
- 2. Mănunchi de spice câte poate cuprinde secerătorul cu mâna. DEX '09 DLRLCsinonime: mănunchi
etimologie:
- sveslo DEX '09
vâslă, vâslesubstantiv feminin
- 1. Unealtă de lemn cu ajutorul căreia se conduce o ambarcație, formată dintr-o parte mai lată, care lovește apa, și dintr-o coadă lungă, de care ține vâslașul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: băbaică lopată ramă diminutive: vâslișoară
- Stătea nemișcată, cu vîsla în mînă să cîrmuiască barca. DUMITRIU, N. 289. DLRLC
- Vîslașul... trăgea din răsputeri la vîsle ca să ajungă. ISPIRESCU, L. 237. DLRLC
- Vreme nu pierdea, Cu vîsla vîslea. TEODORESCU, P. P. 650. DLRLC
-
etimologie:
- veslo DEX '09 DEX '98 NODEX
vâsli, vâslescverb
- sinonime: lopăta
- Zaharia cufundă lopata în apă, vîsli și se îndreptă spre moară. SADOVEANU, O. II 57. DLRLC
- Făt-Frumos se sui în luntre și vîslind ajunse pînă la scările... palatului. EMINESCU, N. 6. DLRLC
- Se zărea plutind, Cu lopețile vîslind... Un caic mare, bogat. ALECSANDRI, P. P. 124. DLRLC
- Vîsla că vîslea, Caicul pleca. TEODORESCU, P. P. 649. DLRLC
- Pasărea vîslea mai departe, mărită clipă de clipă, cu aripile albe ușor încovoiate. CAMIL PETRESCU, N. 94. DLRLC
- Și mai știe să înoate Vîslind Dunărea din coate. ALECSANDRI, P. P. 292. DLRLC
- Sus pe tavan se suia, Unde Tănislav dormea, Vîntul barba că-i vîslea. PĂSCULESCU, I. P. 245. DLRLC
-
etimologie:
- vâslă (1.) DEX '09 DEX '98 NODEX
- veslja DEX '98 DEX '09
- vesliti DEX '98 DEX '09