văruică sf [At: LIUBA–IANA, M. 25 / Pl: ~ici, ~ice / E: vară + -uică] (Reg) 1-2 (Șhp) Vară (1-2) Vz văr. 3 (Fam; la vocativ) Termen de adresare către o persoană de sex feminin, care marchează un raport de egalitate între vorbitori. 4 Prietenă apropiată. 5 (De obicei construit cu verbul „a se prinde”) Soră de cruce.