împistrit¹ sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: împistri] 1 împestrițare (1). 2 Brodare. 3 Înfrumusețare. 4 Împistrire (4). 5 Colorare. 6-7 Împistrire (6-7).

împistrit², ~ă a [At: BIBLIA (1688) 22/2 / V: ~pes~ / Pl: ~iți, ~e / E: împistri] 1 Împestrițat (1). 2 Brodat. 3 Împodobit. 4 (D. lemn) Care a fost crestat ornamental Si: împistricit (4). 5 Colorat. 6 Care a fost împodobit cu desene Si: împistricit (6), încrestit (4). 7 (D. ouă) Încondeiat.

ÎMPISTRIT, -Ă, împistriți, -te, adj. (Regional) Împestrițat, zugrăvit. Alungat-o-ai pe dînsa ca, departe de părinți, În coliba împistrită ea să nasc-un pui de prinț. EMINESCU, O. I 83. Am o botă împistrită Și în pod svîrlită (Păpușoiul). GOROVEI, C. 277.

împestri v vz împistri

împestrit, ~ă a vz împistrit²

împistri vt [At: CANTEMIR, IST. 143 / V: închi~, ~pes~ / Pzi: ~resc / E: vsl пьстрити cf împestrița] 1 A împestrița (1). 2 A broda. 3 A împodobi (4). 4 A face crestături în lemn Si: a împistrici (4). 5 A colora. 6 A împodobi cu desene Si: a împistrici (6). 7 A încondeia ouă de Paști Si: a împistrici (7).

închistri v vz împistri

ÎMPISTRI, împistresc, vb. IV. Tranz. (Regional) A împestrița, a împodobi cu desene, a încondeia. Ploscele... impistrite foarte frumos, tot cu argint și cu aur. SBIERA, P. 68. ◊ Refl. pas. Unele ouă se... împistresc foarte frumos. ȘEZ. VII 116.

împistrì v. a împodobi cu colori variate: în coliba ’mpistrită EM. [V. pistră].

împistrésc, -truĭésc și împistrițéz, V. împestrițez.

închistrésc, V. încrestesc.

încrestésc v. tr. (rut. krestiti, hrestiti, a însemna cu o cruce. V. crestez). Nord. Încondeĭez oŭăle. – Și închistrésc (care e o formă pop. din împistresc).

împistri (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împistresc, 3 sg. împistrește, imperf. 1 împistream; conj. prez. 1 sg. să împistresc, 3 să împistrească

împistri (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împistresc, imperf. 3 sg. împistrea; conj. prez. 3 să împistrească

împistri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împistresc, imperf. 3 sg. împistrea; conj. prez. 3 sg. și pl. împistrească

împistresc, -tream 1 imp.

ÎMPISTRIT adj. v. brodat, încondeiat.

împistrit adj. v. BRODAT. ÎNCONDEIAT.

ÎMPISTRI vb. v. broda, coase, încondeia.

împistri vb. v. BRODA. COASE. ÎNCONDEIA.

împistrít, -ă, împistriți, -te, adj. (reg.) Decorat, încondeiat. – Din împistri.

împistrit, -ă, împistriți, -te, adj. – (reg.) Decorat, încondeiat. – Din împistri.

împistrí, împistresc, (împistra), v.t. (reg.) A decora, a broda, a încondeia: „Ouăle să feștesc și împistresc cu coji de ceapă. Le împistram cu frunze de trifoi, leuștean” (Bilțiu, 2009: 107). – Cf. sl. pǐstriti (Scriban, DEX, MDA).

împistri, împistresc, vb. tranz. – (reg.) A decora, a broda, a încondeia: „Împtistrește, / Popistrește / Gulerași frățâne-so, / Cameșă tătâne-so” (Calendar, 1980: 4). – Cf. sl. pǐstriti (Scriban, DEX, MDA).

împistri, împistresc, vb. tranz. – A decora, a broda, a încondeia: „Împtistrește, / Popistrește / Gulerași frățâne-so, / Cameșă tatâne-so” (Calendar 1980: 4). – Cf. sl. pǐstriti.