2 intrări
36 de definiții
din care- explicative (20)
- morfologice (10)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNDEMÂNĂ adv. Ușor, comod, lesnicios. ◊ Loc. adv. și prep. La îndemână (sau la îndemâna) cuiva = accesibil, în imediata apropiere, ușor de folosit, de obținut; la dispoziție sau la dispoziția cuiva. [Var.: îndămână adv.] – În + de4 + mână.
îndemână [At: VARLAAM, C. II, 84 / V: ande~, ~dăm~ / E: în + de + mână] 1 av Alături. 2 av (Îlav) La ~ Accesibil. 3-4 av (Îal) Ușor (de folosit sau) de obținut. 5 av (Îal) În imediata apropiere. 6 av (Îlpp) La ~na cuiva La dispoziția cuiva. 7 av Comod. 8 av Ușor. 9 av (Înv; îe) A-i face cuiva ~ A-i ușura munca. 10 av Favorabil. 11 av Potrivit. 12 av Bine. 13 av (Îe) A nu-i fi cuiva ~ A nu se simți în largul său. 14 av (înv; îe) A da (sau a sta) ~ A se ivi o ocazie favorabilă. 15 a (Mol) Prielnic. 16 sf (Înv) Favoare. 17 sf (Înv) Prilej favorabil. 18 sf (Înv) Ajutor. 19 sf (Înv) Îndemânare (8). 20 sf (Înv) Nepotrivire. 21 sf (Înv) Indispoziție. 22 sf (Înv) Slăbiciune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDEMÂNĂ adv. Ușor, comod, lesnicios. ◊ La îndemână sau (loc. prep.) la îndemâna cuiva = accesibil, în imediata apropiere, ușor de folosit, de obținut; la dispoziție sau la dispoziția cuiva. [Var.: îndămână adv.] – În + de4 + mână.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNDEMÂNĂ adv. Ușor; comod; lesnicios. ◊ La ~ la dispoziție; accesibil. /în + de + mână
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îndemână f. 1. în mână: să-ți ții paloșul îndemână ISP.; 2. la dispozițiune: nu am cartea la îndemână; 3. fig. comod: vremea este îndemână, prilejul favoritor NEGR. [Lat. INDU MANU].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDĂMÂNĂ adv. v. îndemână.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDĂMÂNĂ adv. v. îndemână.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNDEMÂNA, îndemânez, vb. I. Refl. (Înv.) A fi în stare să facă un lucru, a-i fi la îndemână să facă ceva; a se înlesni. – V. îndemână.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDEMÂNA, îndemânez, vb. I. Refl. (Înv.) A fi în stare să facă un lucru, a-i fi la îndemână să facă ceva; a se înlesni. – V. îndemână.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îndămăna v vz îndemâna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndămâna v vz îndemâna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndămână av, sf vz îndemână
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndemăna v vz îndemâna
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndemâna [At: CANTEMIR, HR. 342 / V: ~dămăna, ~dăm~, ~măna / Pzi: ~nez / E: îndemână] (Înv) 1 vt A facilita. 2 vt A ajuta. 3 vt A încuraja. 4-5 vtr A (se) împrumuta. 6 vri A avea încredere în cineva Si: a se bizui. 7 vr A se ivi o ocazie. 8 vr A fi în stare să facă un anumit lucru. 9 vr (Nob) A se pune pe lucru.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDĂMÎNĂ adv. v. îndemînă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDEMÎNA, îndemînez, vb. I. Refl. (Învechit) A fi în stare să facă un lucru, a putea face, a-i fi cuiva îndemînă să facă; a se înlesni. [Librarul] nu îmi cere încă banii; de aceea nu trebuie să-mi trimeți acum, ci cînd te vei îndemîna. KOGĂLNICEANU, S. 15.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDEMÎNĂ adv. (Mai ales în legătură cu verbele «a fi», «a se afla», «a avea») Ușor, comod, bine. Nu-i era îndemînă în camera asta. BART, E. 347. Mie nu-mi vine îndemînă să scriu decît acasă la mine. VLAHUȚĂ, O. A. 443. ◊ Loc. adv. La (regional de) îndemînă sau (loc. prep.) la îndemîna (cuiva) = accesibil, în imediată apropiere, ușor de folosit, de obținut, de întrebuințat; la dispoziție. Tineretul de astăzi are la îndemînă atîta literatură bună, încît își poate potoli în voie setea cititului. SADOVEANU, E. 47. Moș Gheorghe se gîndește la fericirea oamenilor de prin satele apropiate, că au stuf la îndemînă pentru acoperitul caselor și pește din belșug. SP. POPESCU, M. G. 36. Se puse fata și-și adună tot ce biata putu cu degrabă, oleacă de merinde, niște hăinuțe și vreo doi bani ce avea de-ndemînă. RETEGANUL, P. V. 68. – Formă gramaticală: (în loc. prep.) îndemîna. – Variantă: îndămînă (HOGAȘ, M. N. 167, CREANGĂ, A. 26, NEGRUZZI, S. I 116) adv.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNDEMÂNA îndemân tranz. A veni în ajutor cuiva. /Din îndemână
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îndemânà v. a găsi ocaziunea: nu se îndemânau a-i sta în ajutor BĂLC.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îndămînă, V. îndemînă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îndemănéz și -înéz, a -á v. tr. (d. îndemînă). Vechĭ. Ajut. V. refl. A te îndemîna la un lucru, a începe un lucru, a te apuca să lucrezĭ. A se îndemîna, a veni la îndemînă, a se oferi: cînd se va îndemîna prileju. – Și îndăm-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îndemînă și îndămînă adv. (în, de și mînă). A avea îndemînă (rar) saŭ (maĭ des) la îndemînă, a avea ceva la dispozițiune, lîngă mînă, gata de apucat (banĭ, arme, cărțĭ). A-țĭ fi îndemînă, a te simți bine la trup orĭ la suflet. S. f., pl. ĭ. Vechĭ. Ocaziune, îndatorire. – Vechĭ scris și preîndemînă saŭ prindemînă: vreme prindemînă, vreme potrivită, favorabilă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îndemână (la ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!îndemână (la ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndemână adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îndemână.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
îndemâna1 (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă îndemânez, 3 se îndemânează; conj. prez. 1 sg. să mă îndemânez, 3 să se îndemâneze; imper. 2 sg. afirm. îndemânează-te; ger. îndemânându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îndemâna2 (la ~) loc. prep.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*îndemâna1 (la ~) loc. prep.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!îndemâna2 (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se îndemânează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îndemâna vb., ind. prez. 1 sg. îndemân, 3 sg. și pl. îndemânează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
la îndemână loc. adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNDEMÂNĂ adv. v. comod.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNDEMÂNA vb. v. ajuta, ajutora, ocroti, proteja, sprijini, susține.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îndemîna vb. v. AJUTA. AJUTORA. OCROTI. PROTEJA. SPRIJINI. SUSȚINE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNDEMÎNĂ adv. comod, lesne, ușor. (Îi e mai ~ să meargă cu trenul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
îndemînă adv. – 1. Care poate fi ușor obținut, accesibil. – 2. Comod, ușor, lesnicios. – 3. Oportun, potrivit, prielnic. – 4. (S. f., înv.) Favoare, hatîr. De la mînă, comp. cu în- și de, cf. amînă. Der. neîndemînă, adv. (greu accesibil; s. f., înv., dificultate, descumpănire); îndemînos, adj. (accesibil, ușor); îndemîna, vb. (a netezi calea, a face posibil; a ușura, a înlesni; a ajuta, a sprijini; a împrumuta); îndemînatic, adj. (iscusit; comod; favorabil); neîndemînatic, adj. (lipsit de dibăcie, greoi).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
îndămână, (îndemână), adv. – De ajutor, de sprijin: „Și eu-s slabă și bătrână / Și n-am fată de-ndemână” (Papahagi, 1925: 226). – Din în- + de + mână (Scriban, DER, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
îndemânăadverb
- 1. Bine, comod, lesne, lesnicios, ușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu-i era îndemînă în camera asta. BART, E. 347. DLRLC
- Mie nu-mi vine îndemînă să scriu decît acasă la mine. VLAHUȚĂ, O. A. 443. DLRLC
- La îndemână (sau la îndemâna) cuiva = în imediata apropiere, ușor de folosit, de obținut; la dispoziție sau la dispoziția cuiva. DEX '09 DLRLCsinonime: accesibil
- Tineretul de astăzi are la îndemînă atîta literatură bună, încît își poate potoli în voie setea cititului. SADOVEANU, E. 47. DLRLC
- Moș Gheorghe se gîndește la fericirea oamenilor de prin satele apropiate, că au stuf la îndemînă pentru acoperitul caselor și pește din belșug. SP. POPESCU, M. G. 36. DLRLC
- Se puse fata și-și adună tot ce biata putu cu degrabă, oleacă de merinde, niște hăinuțe și vreo doi bani ce avea de-ndemînă. RETEGANUL, P. V. 68. DLRLC
-
-
- comentariu Formă gramaticală: îndemîna. DLRLC
etimologie:
- În + de (1.) + mână DEX '09 DEX '98
îndemâna, îndemânezverb
- 1. A fi în stare să facă un lucru, a-i fi la îndemână să facă ceva; a se înlesni. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înlesni
- [Librarul] nu îmi cere încă banii; de aceea nu trebuie să-mi trimeți acum, ci cînd te vei îndemîna. KOGĂLNICEANU, S. 15. DLRLC
-
etimologie:
- îndemână DEX '98 DEX '09