înfoiat², ~ă a [At: (a. 1713) ap. 171/2 / P: ~fo-iat / V: ~iet / Pl: ~ați, ~e / E: înfoia] 1 Umflat asemenea foalelor. 2 (D. animale) Cu penele sau blana răsfirate. 3 Îngâmfat. 4 (D. păr. cap) Neîngrijit. 5 (D. ape) Crescut. 6 (D. haine) Larg și creț. 7 (Îrg; d. piele) Bășicat. 8 (D. pomi) Cu frunză bogată. 9 (D. pământ) Afânat. 10 (D. materiale săpate, sparte, sfărâmate etc.) Cu volumul mai mare decât cel inițial. 11 (Cui; d. plăcinte) Cu multe foi.

înfoiat¹ sn [At: DA / V: ~oit / Pl: ~uri / E: înfoia] 1-3 Înfoiere (1-3). 4 Îngâmfare. 5-10 Înfoiere (5-10).

ÎNFOIAT,-Ă, înfoiați, -te, adj. 1. (Despre păr, despre coada sau coama animalelor, despre penele păsărilor) Umflat (ca niște foale), răsfirat, zbîrlit. O veveriță cu coada înfoiată. ▭ Cu aripile înfoiate, cu creasta înălțată, cu ochii de mărgele privind trufaș spre cer, cocoșul a străpuns zorile: Cucurigu! PAS, L. II 49. ♦ (Despre haine) Care stă departe de trup, larg, creț, învolt. Se îmbulzeau... jupînese cu rochiile înfoiate. C. PETRESCU, A. R. 7. 2. (Despre pămînt) Afînat. Grăpatul... are de scop de a netezi bucata arată... și de a îndesa sau pături pămîntul înfoiat prin arare. PAMFILE, A. R. 61. ♦ (Regional, despre ape) Care și-a mărit volumul; crescut, revărsat. Se făcu din ea o apă mare, o dunăre! dar nu mai era lată, dar nu mai era-nfoiată! RETEGANUL, P. I 40. 3. (Rar, despre copaci sau ramuri) Cu frunză bogată. Arabescuri... formate din ramuri înfoiate. ODOBESCU, S. II 188. Paltin înfoiat, Subțire și nalt. TEODORESCU, P. P. 459. ◊ Varză înfoiată = varză cu foile afînate, cu miezul rar, neîndesat.

ÎNFOIAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNFOIA și A SE ÎNFOIA. 2) (despre haine) Care este larg și creț. /v. a (se) înfoia

înfoiat a. cu foi multe: plăcinte înfoiate.

ÎNFOIA, înfoi, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface, a (se) umfla (asemenea foalelor). ♦ Refl. (Despre păsări) A-și umfla, a-și răsfira, a-și zbârli penele. ♦ Refl. A se învârti de colo-colo, a se roti. ♦ Refl. Fig. (Despre oameni) A-și da ifose, a-și da importanță. 2. Refl. (Despre pământ și alte materiale) A se afăna. [Pr.: -fo-ia. – Prez. ind. și: înfoiez] – Lat. infolliare (< follis) sau în + foi (pl. lui foaie).

înfoi v vz înfoia

înfoia [At: LB / V: (cscj) ~oi / Pzi: înfoi / E: ml *infolliare] 1-2 vtr A (se) desface asemenea foalelor. 3 vr (D. păsări) A-și răsfira penele. 4 vr A se învârti de colo-colo Si: a se roti. 5 vr (Fig; d. oameni) A se fuduli. 6 vr (D. pământ și alte materiale) A se afâna. 7 vr (Reg; d. cai) A ciuli urechile. 8 vr (D. materii) A se îmbiba de apă. 9 vi (D. plante) A se învoita (1). 10 vr (D. haine, piele, scoarța pomilor; fig; d. pântece) A se umfla. 11 vr (D. femei) A purta haine înfoiate, cu multe fuste.

înfoit sm vz înfoiat

ÎNFOIA, înfoiez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) desface, a (se) umfla (asemenea foalelor). ♦ Refl. (Despre păsări) A-și umfla, a-și răsfira, a-și zbârli penele. ♦ Refl. A se învârti de colo-colo, a se roti. ♦ Refl. Fig. (Despre oameni) A-și da ifose, a-și da importanță. 2. Refl. (Despre pământ și alte materiale) A se afâna. [Pr.: -fo-ia] – Lat. infolliare (< follis) sau în + foi (pl. lui foaie).

ÎNFOIA, înfoiez și înfoi, vb. I. 1. Refl. (Despre părul oamenilor și despre blana, coada sau coama animalelor) A se umfla (ca niște foale), a se răsfira, a se zburli. ◊ Tranz. Iepușoara prinse a bate din tuspatru picioarele și-a sforăi, înfoindu-și coama. CAMILAR, N. I 224. Un vînt mare abura, Chica lui Gruia înfoia, Și turcu cînd îl vedea, De frica lui se îneca. ȘEZ. IX 173. ♦ (Despre păsări) A-și umfla penele. Cocoșul își trase capul de sub aripă, se înfoie. CAMILAR, N. II 251. Ați necăjit într-o zi... un păun care s-a înfoiat pe dată. PAS, Z. I 47. ◊ Tranz. Curcanii își înfoiau aripile spre cînii legați în lanțuri. CAMILAR, TEM. 240. ♦ Fig. (Despre oameni) A-și da aere. Ba da, ba da... se înfoie Neculăieș. SADOVEANU, P. M. 17. ♦ A se învîrti de colo-colo, a se roti. Pe lîngă ei se înfoiau, cu mîna la bărbie, cu spaimă de vrăbii în priviri, femeile. PAS, L. I 15. 2. Refl. (Despre pămînt și alte materiale) A-și mări volumul prin mărirea golurilor dintre granule (la săpare, la măcinare, prin absorbție de apă etc.). 3. Tranz. A întinde, a desface (ca pe niște foale). Înfoie armonica, scoțînd un început de cîntec prelung, sfîșietor. CAMILAR, N. II 197.

A SE ÎNFOIA mă înfoi intranz. 1) (despre părul oamenilor, despre blana animalelor, penele păsărilor etc.) A se ridica în sus și a se răsfira; a se desface. 2) fig. A lua o poziție de superioritate, atribuindu-și calități improprii. [Sil. -fo-ia; Și înfoiez] /<lat. infolliare

A ÎNFOIA înfoi și înfoiez tranz. 1) A face să se înfoaie. 2) (obiecte de pânză) A balona sub acțiunea unui curent de aer; a umfla. 3) (despre pământ) A face mai puțin îndesat; a afâna. [Sil. -fo-ia; Și înfoiez] /<lat. infolliare

înfoià v. 1. a (se) acoperi cu foi; 2. a coase cu foi: a înfoia rochea; 3. a se umfla: s’a înfoiat ca varza PANN.

înfoĭéz v. tr. (d. foĭ, foale maĭ degrabă de cît d. foaĭe, foĭ). Împufez, afînez, fac să se unfle orĭ să se înalțe: a înfoĭa o rochie, tutunu.

înfoia (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. înfoi, 3 înfoaie, 1 pl. înfoiem; conj. prez. 1 și 2 sg. să înfoi, 3 să înfoaie; imper. 2 sg. afirm. înfoaie; ger. înfoind corectat(ă)

!înfoia (a ~) vb., ind. prez. 3 înfoaie, 1 pl. înfoiem; conj. să înfoaie; ger. înfoind

înfoia vb., ind. prez. 1 sg. înfoi/înfoiez, 3 sg. și pl. înfoaie/înfoiază, 1 pl. înfoiem; conj. prez. 3 sg. și pl. înfoieze; ger. înfoind

înfoia (ind. prez. 1 sg. înfoi, 3 sg. și pl. înfoaie, 1 pl. înfoiem)

înfoiez, -foiam 1 imp., -foiat prt., -foiere inf. s.

ÎNFOIAT adj. v. afânat, moale, poros, pufos, rar.

ÎNFOIAT adj. 1. v. învolt. 2. răsfirat, umflat, zbârlit. (Pasăre cu coada ~.) 3. învolt, umflat. (Fustă ~.) 4. v. bufant.

ÎNFOIAT adj. 1. bătut, bogat, învolt, rotat, (reg.) revărsat. (Ghiveci cu flori ~.) 2. răsfirat, umflat, zbîrlit. (Pasăre cu coada ~.) 3. învolt, umflat. (Fustă ~.) 4. bufant, umflat. (O croială ~ la pantaloni.)

înfoiat adj. v. AFÎNAT. MOALE. POROS. PUFOS. RAR.

ÎNFOIA vb. 1. a se învolta. (Floarea se ~.) 2. a se răsfira, a se umfla, a se zbârli, (vestul Transilv.) a se sperli. (Penele păsării se ~.)

ÎNFOIA vb. v. afâna, făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, roti, semeți.

înfoia vb. v. AFÎNA. FĂLI. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA. ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. LĂUDA. MÎNDRI. ROTI. SEMEȚI.

ÎNFOIA vb. 1. a se învolta. (Floarea se ~.) 2. a se răsfira, a se umfla, a se zbîrli, (vestul Transilv.) a se sperli. (Penele păsării se ~.)