opțiuni
  • info

3 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNSĂMÂNȚAT2, -Ă, însămânțați, -te, adj. Care a fost semănat; în care s-au făcut însămânțări. – V. însămânța.

ÎNSĂMÂNȚAT2, -Ă, însămânțați, -te, adj. Care a fost semănat; în care s-au făcut însămânțări. – V. însămânța.

ÎNSĂMÂNȚAT1 s. n. Însămânțare. – V. însămânța.

ÎNSĂMÂNȚAT1 s. n. Însămânțare. – V. însămânța.

însămânțat2, ~ă a [At: ATILA, P. 154 / Pl: ~ați, ~e / E: însămânța] 1 (D. pământ) Care a fost semănat. 2 (D. apă) în care au fost puse icre sau pești la reproducție, pentru obținerea culturilor artificiale. 3 (Pex; d. organele genitale femele) în care s-au introdus artificial gameți. 4 (Pex; d. bacterii, germeni microbieni etc.) Introdus într-un mediu nutritiv propice.

însămânțat1 sn [At: FIN. COLH. 164 / Pl: ~uri / E: însămânța] 1-4 Însămânțare (1-4).

ÎNSĂMÂNȚA, însămânțez, vb. I. Tranz. 1. A pune în pământ semințele unei culturi; a semăna1. 2. A pune în apă icre sau pești de reproducție, în vederea obținerii unei culturi artificiale. ♦ A introduce pe cale artificială gameți masculi în organele genitale femele, în vederea reproducției. ♦ A introduce într-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc. – În + sămânță (după fr. ensemencer).

ÎNSĂMÂNȚA, însămânțez, vb. I. Tranz. 1. A pune în pământ semințele unei culturi; a semăna1. 2. A pune în apă icre sau pești de reproducție, în vederea obținerii unei culturi artificiale. ♦ A introduce pe cale artificială gameți masculi în organele genitale femele, în vederea reproducției. ♦ A introduce într-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc. – În + sămânță (după fr. ensemencer).

însămânța vt [At: DA ms / Pzi: ~țez / E: în- + sămânță] 1 A pune în pământ semințele unei culturi Si: a semăna. 2 A pune în apă icre sau pești de reproducție, pentru a obține culturi artificiale. 3 (Pex) A introduce pe cale artificială gameți masculi în organele genitale femele, în vederea reproducției. 4 (Pex) A introduce într-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc.

ÎNSĂMÎNȚA, însămînțez, vb. I. Tranz. 1. A pune în pămînt sămînța necesară unei culturi de cereale; a semăna. Ploaia bogată cade peste șesuri grase și negre, însămînțate de harnici colhoznici pînă la ultima palmă. STANCU, U.R.S.S. 36. ◊ Refl. pas. Pe terenurile gospodăriilor agricole de stat trebuie să se însămînțeze numai sămînță de soi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2739. 2. A pune în apă icre sau pești de sămînță necesari unei culturi artificiale. A însămînța un iaz cu crapi. ♦ (Biol.) A depune pe un mediu nutritiv germenii unui microorganism în vederea cultivării lor. A însămînța bulionul cu o cultură de microbi.

ÎNSĂMÎNȚAT 2, -Ă, însămînțați, -te, adj. (Despre terenuri) Care a fost semănat, în care s-au făcut însămînțări. O deosebită însemnătate au... măsurile privind lărgirea suprafețelor însămînțate. SCÎNTEIA, 1954, nr, 2860.

ÎNSĂMÎNȚAT1 s. n. Acțiunea de a însămînța; însămînțare. Însămînțatul porumbului.

A ÎNSĂMÂNȚA ~ez tranz. 1) (semințe de plante cultivate) A introduce în sol (pentru a încolți și a crește); a semăna. 2) (terenuri agricole) A cultiva introducând în sol semințe de culturi agricole. 3) biol. (animale) A supune fecundării artificiale. /în + sămânță

însămînțéz, V. însemînțez.

*însemînțéz orĭ însă- v. tr. (d. semință, sămînță, după fr. ensemencer). Barb. Semăn 1.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

însămânțat s. n.

însămânțat s. n.

însămânțat s. n.

însămânța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. însămânțez, 3 însămânțează; conj. prez. 1 sg. să însămânțez, 3 să însămânțeze

însămânța (a ~) vb., ind. prez. 3 însămânțează

însămânța vb., ind. prez. 1 sg. însămânțez, 3 sg. și pl. însămânțează

însămânțez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSĂMÂNȚAT s. 1. v. semănat. 2. v. semănătură.

ÎNSĂMÂNȚA vb. v. semăna.

ÎNSĂMÎNȚA vb. a semăna, (prin Mold. și Olt.) a sămînța. (Au ~ orzul.)

ÎNSĂMÎNȚAT s. însămînțare, semănare, semănat, semănătură, (reg.) sămînțare. (Vremea ~ului.)

Intrare: însămânțat (adj.)
însămânțat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însămânțat
  • ‑nsămânțat
  • însămânțatul
  • însămânțatu‑
  • ‑nsămânțatul
  • ‑nsămânțatu‑
  • însămânțată
  • ‑nsămânțată
  • însămânțata
  • ‑nsămânțata
plural
  • însămânțați
  • ‑nsămânțați
  • însămânțații
  • ‑nsămânțații
  • însămânțate
  • ‑nsămânțate
  • însămânțatele
  • ‑nsămânțatele
genitiv-dativ singular
  • însămânțat
  • ‑nsămânțat
  • însămânțatului
  • ‑nsămânțatului
  • însămânțate
  • ‑nsămânțate
  • însămânțatei
  • ‑nsămânțatei
plural
  • însămânțați
  • ‑nsămânțați
  • însămânțaților
  • ‑nsămânțaților
  • însămânțate
  • ‑nsămânțate
  • însămânțatelor
  • ‑nsămânțatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: însămânțat (s.n.)
însămânțat2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însămânțat
  • ‑nsămânțat
  • însămânțatul
  • însămânțatu‑
  • ‑nsămânțatul
  • ‑nsămânțatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • însămânțat
  • ‑nsămânțat
  • însămânțatului
  • ‑nsămânțatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: însămânța
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • însămânța
  • ‑nsămânța
  • însămânțare
  • ‑nsămânțare
  • însămânțat
  • ‑nsămânțat
  • însămânțatu‑
  • ‑nsămânțatu‑
  • însămânțând
  • ‑nsămânțând
  • însămânțându‑
  • ‑nsămânțându‑
 singular plural
  • însămânțează
  • ‑nsămânțează
  • însămânțați
  • ‑nsămânțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • însămânțez
  • ‑nsămânțez
 (să)
  • însămânțez
  • ‑nsămânțez
  • însămânțam
  • ‑nsămânțam
  • însămânțai
  • ‑nsămânțai
  • însămânțasem
  • ‑nsămânțasem
a II-a (tu)
  • însămânțezi
  • ‑nsămânțezi
 (să)
  • însămânțezi
  • ‑nsămânțezi
  • însămânțai
  • ‑nsămânțai
  • însămânțași
  • ‑nsămânțași
  • însămânțaseși
  • ‑nsămânțaseși
a III-a (el, ea)
  • însămânțează
  • ‑nsămânțează
 (să)
  • însămânțeze
  • ‑nsămânțeze
  • însămânța
  • ‑nsămânța
  • însămânță
  • ‑nsămânță
  • însămânțase
  • ‑nsămânțase
plural I (noi)
  • însămânțăm
  • ‑nsămânțăm
 (să)
  • însămânțăm
  • ‑nsămânțăm
  • însămânțam
  • ‑nsămânțam
  • însămânțarăm
  • ‑nsămânțarăm
  • însămânțaserăm
  • ‑nsămânțaserăm
  • însămânțasem
  • ‑nsămânțasem
a II-a (voi)
  • însămânțați
  • ‑nsămânțați
 (să)
  • însămânțați
  • ‑nsămânțați
  • însămânțați
  • ‑nsămânțați
  • însămânțarăți
  • ‑nsămânțarăți
  • însămânțaserăți
  • ‑nsămânțaserăți
  • însămânțaseți
  • ‑nsămânțaseți
a III-a (ei, ele)
  • însămânțează
  • ‑nsămânțează
 (să)
  • însămânțeze
  • ‑nsămânțeze
  • însămânțau
  • ‑nsămânțau
  • însămânțară
  • ‑nsămânțară
  • însămânțaseră
  • ‑nsămânțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însămânțat, însămânțatăadjectiv

  • 1. Care a fost semănat; în care s-au făcut însămânțări. DEX '09 DLRLC
    • format_quote O deosebită însemnătate au... măsurile privind lărgirea suprafețelor însămînțate. SCÎNTEIA, 1954, nr, 2860. DLRLC
etimologie:
  • vezi însămânța DEX '09 DEX '98

însămânțatsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi însămânța DEX '09 DEX '98

însămânța, însămânțezverb

  • 1. A pune în pământ semințele unei culturi; a semăna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: semăna sămânța
    • format_quote Ploaia bogată cade peste șesuri grase și negre, însămînțate de harnici colhoznici pînă la ultima palmă. STANCU, U.R.S.S. 36. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Pe terenurile gospodăriilor agricole de stat trebuie să se însămînțeze numai sămînță de soi. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2739. DLRLC
  • 2. A pune în apă icre sau pești de reproducție, în vederea obținerii unei culturi artificiale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A însămânța un iaz cu crapi. DLRLC
    • 2.1. A introduce pe cale artificială gameți masculi în organele genitale femele, în vederea reproducției. DEX '09 DEX '98
    • 2.2. A introduce într-un mediu nutritiv propice bacterii, germeni microbieni etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A însămânța bulionul cu o cultură de microbi. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.