ACI adv. 1 (de loc). În locul acesta: de aci; pîn’aci; paci: pe-aci p’aproape; p’aci prin preajmă; a pleca (sau a se duce, a fugi) pe-aci încolo, a pleca în grabă dintr’un loc, a-și căuta de drum; proverb: p’aci ți-e drumul, a fugit, s’a făcut nevăzut ¶ 2 (de timp). În momentul acesta, acum: de unde pînă ~ era tăcere, acum te asurzeau strigătele și zgomotul (ISP.); de ~ înainte băiatul umbla prin pădure și prindea păsări (ISP.); de ~ încolo pînă avură zile trăiră fericiți (SLV.); aci... aci..., cînd... cînd...: ~ a soare, ~ se’ntunecă (VLAH.). ¶ 3 Cît p’aci sau p’aci p’aci, mai, mai; nu lipsea mult: tu mi-ai deschis pleoapele, căci p’aci p’aci era să le închiz de veci (DLVR.) ¶ 4 proverb Aci e aci, acum e momentul hotărîtor, aci e toată greutatea (👉 DRUM) [lat. ecce-hic]

†ACIA, ‡ACIE, ‡ACII(A) adv. 1 Aci, pe loc ¶ 2 Îndată.

‡ ACICE(A) adv. Aci [lat. ecce-hicce].

‡ACIEȘI, ‡ACII(A)ȘI adv. Îndată, pe loc [aci].