22 de definiții pentru chisnovat (adj.)
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHISNOVAT, -Ă, chisnovați, -te, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) poznaș, glumeț, comic. – Et. nec.
CHISNOVAT, -Ă, chisnovați, -te, adj., s. m. și f. (Reg.) (Om) poznaș, glumeț, comic. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
chisnovat, ~ă a vz chiznovat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHISNOVAT, -Ă, chisnovați, -te, adj. (Mold.; despre oameni) Poznaș, glumeț, bun de glume, mehenghi, hîtru; (despre manifestări ale omului) șăgalnic, comic. C-apoi drept ți-oi spune, domnule, că chisnovat om mai ești. HOGAȘ, M. N. 153. Tatăl meu... se însura cu jupîneasa Mărica, minunată femeie, grasă și frumoasă... zicînd adese niște vorbe chisnovate. NEGRUZZI, S. I 246. – Variantă: chiznovăt, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHISNOVAT ~tă (~ți, ~te) pop. Care face glume; căruia îi place șaga; glumeț. /cf. ceh. kysny
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chisnovat a. Mold. poznaș: vorbe chisnovate NEGR. [Cf. ceh KYSNY, ciudat].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chisnovát, -ă adj. (bg. sîrb. čudnovat, a. î., infl. de rus. kislovátyĭ, acrișor. V. chisăliță). Mold. Fam. Cĭudat, straniŭ, curios, poznaș (om, lucru). – În Munt. chizn-. În Olt. cizn-, urît: om ciznovat. La Ĭov. 117: vĭețĭ chisnovate, vĭețĭ chinuite, grele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
chisnovas, ~ă smf, a vz chiznovaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chiznovaș, ~ă a vz chiznovat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chiznovat, ~ă a [At: LB / V: chisn~, ~vit, ~vaș / Pl: ~ați, ~e / E: nct] (Iuz) 1 Comic. 2 Ciudat. 3 Sucit. 4 Minunat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chiznovit, ~ă a vz chiznovat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șchinovat, ~ă a vz chisnovat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHIZNOVAT, -Ă adj. v. chisnovat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chiznovát, V. chisnovat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
chisnovat (reg.) adj. m., s. m., pl. chisnovați; adj. f., s. f. chisnovată, pl. chisnovate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
chisnovat (reg.) adj. m., s. m., pl. chisnovați; adj. f., s. f. chisnovată, pl. chisnovate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chisnovat adj. m., s. m., pl. chisnovați; f. sg. chisnovată, pl. chisnovate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chisnovat
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CHISNOVAT adj. v. glumeț, hazliu, poznaș, vesel.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chisnovat adj. v. GLUMEȚ. HAZLIU. POZNAȘ. VESEL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Chisnovat ≠ morăcănos, pâclișit, posac
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
chiznovat (-tă), adj. – Ciudat, extravagant, singular. – Var. chisnovat, chiznovit. Origine incertă. Pare der. la sb. kyselű „acru” (cf. chiseliță), cf. sl. kisnǫti, sb. kisnuti „a se acri” (Berneker 687), bg. kislovat „acru” (Graur, BL, IV, 73), rus. kislovatyĭ (Scriban). Legătura cu tc. kisni „ciudat” (Șeineanu, dicț.) nu pare sigură. Se poate să se fi produs o contaminare a lui kislovat „acru”, cu sb., bg. čudnovat, čudnovit „ciudat, straniu.” Nu este sigură înrudirea cu cisnovi (var. cisnova), vb. (Banat, a se beteji).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
chiznovat, -ă, chiznovați, -te, adj. și s.m. și f. (pop.) 1. comic, hăzos, poznaș, bun de glume, mehenghi. 2. ciudat, sucit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
chisnovat, chisnovațisubstantiv masculin chisnovată, chisnovatesubstantiv feminin chisnovat, chisnovatăadjectiv
- 1. (Om) poznaș, glumeț, comic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- C-apoi drept ți-oi spune, domnule, că chisnovat om mai ești. HOGAȘ, M. N. 153. DLRLC
- Tatăl meu... se însură cu jupîneasa Mărica, minunată femeie, grasă și frumoasă... zicînd adese niște vorbe chisnovate. NEGRUZZI, S. I 246. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09