4 definiții pentru clătit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLĂTIT2, -Ă, clătiți, -te, adj., s. f. I. Adj. (Despre rufe, vase etc.) Care a fost spălat ușor sau limpezit cu apă. II. S. f. Foaie de aluat subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată. – V. clăti.
clătit2, ~ă [At: N. COSTIN, ap. DDRF / Pl: ~iți, ~e / E: clăti] 1 a (Înv) Clintit2. 2 a (Înv) Mișcat2. 3 a (Înv; îs) ~ de (sau la) minte Nebun. 4 a (Înv) Tulburat2. 5 a Limpezit2. 6 sf Plăcintă constând dintr-o foaie de aluat prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, brânză etc. și rulată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLĂTIT2, -Ă, clătiți, -te, adj., s. f. I. Adj. (Despre rufe, vase etc.) Care a fost spălat ușor sau limpezit cu apă. II. S. f. Un fel de plăcintă subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată. – V. clăti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLĂTIT2, -Ă, clătiți, -te, adj. (Învechit și arhaizant) Tulburat, atins sufletește. [Mihai], clătit prin pierderea artileriei sale... se duse în grabă la centru. BĂLCESCU, O. II 332.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
clătit, clătităadjectiv
- 1. (Despre rufe, vase etc.) Care a fost spălat ușor sau limpezit cu apă. DEX '09
- 2. Atins sufletește. DLRLCsinonime: tulburat
- [Mihai], clătit prin pierderea artileriei sale... se duse în grabă la centru. BĂLCESCU, O. II 332. DLRLC
-
etimologie:
- clăti DEX '09 DEX '98 NODEX