10 definiții pentru fătat (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FĂTAT s. n. Fătare. – V. făta.

fătat1 sn [At: CANTEMIR, 1. I, I, 168 / Pl: ~uri / E: făta] 1-2 Fătare (1-2).

FĂTAT s. n. Acțiunea de a făta; fătare. – V. făta.

FĂTAT1 s. n. Acțiunea de a făta. La vita bătrînă e mai greu fătatul. CARAGIALE, O. VII 326.

FĂTAT1 n. 1) v. A FĂTA 2) Vreme când unele animale fată. Pe la ~ul oilor. /v. a făta

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FĂTAT s. fătare, naștere. (~ unui vițel.)

Intrare: fătat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fătat
  • fătatul
  • fătatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fătat
  • fătatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fătatsubstantiv neutru

  • 1. Acțiunea de a făta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La vita bătrînă e mai greu fătatul. CARAGIALE, O. VII 326. DLRLC
  • 2. Vreme când unele animale fată. NODEX
    • format_quote Pe la fătatul oilor. NODEX
etimologie:
  • vezi făta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.