8 definiții pentru grăpătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRĂPĂTURĂ, grăpături, s. f. (Rar) Grăpat. – Grăpa + suf. -ătură.
GRĂPĂTURĂ, grăpături, s. f. (Rar) Grăpat. – Grăpa + suf. -ătură.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
grăpătură sf [At: I. IONESCU, D. 197 / Pl: ~ri / E: grăpa + -tură] (Înv) Grăpare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRĂPĂTURĂ, grăpături, s. f. Grăpat. Cei ce au vite trăgătoare... vor face trei pogoane de ogor și două pogoane arătură de a doua, semănătură și grăpătură cu grapele. SANDU-ALDEA, D. N. 214.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
grăpătură (rar) s. f., g.-d. art. grăpăturii; pl. grăpături
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
grăpătură (rar) s. f., g.-d. art. grăpăturii; pl. grăpături
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grăpătură s. f., g.-d. art. grăpăturii; pl. grăpături
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GRĂPĂTURĂ s. v. grăpare, grăpat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
grăpătură s. v. GRĂPARE. GRĂPAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
grăpătură, grăpăturisubstantiv feminin
-
- Cei ce au vite trăgătoare... vor face trei pogoane de ogor și două pogoane arătură de a doua, semănătură și grăpătură cu grapele. SANDU-ALDEA, D. N. 214. DLRLC
-
etimologie:
- Grăpa + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09