11 definiții pentru găselniță (situație)
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GĂSELNIȚĂ2, găselnițe, s. f. (Fam.) Situație de efect găsită și exploatată de cineva (într-o operă literară, de critică etc.). – Găsi + suf. -elniță.
GĂSELNIȚĂ2, găselnițe, s. f. (Fam.) Situație de efect găsită și exploatată de cineva (într-o operă literară, de critică etc.). – Găsi + suf. -elniță.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
găselniță2 sf [At: DEX2 / Pl: ~țe / E: găsi + -elniță] Aspect al realității observat de cineva și evocat pentru efect într-o conversație sau într-un text scris.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
găselniță s. f. Element de efect, inedit ◊ „Așa că toate găselnițele stilistice sunt vânate din zbor și întrebuințate în serie epidemică. A bântuit cu frenezie gripa «exhaustivului». E la modă acum cuvântul «încărcătură». Nu mai există articol lipsit de această încărcătură.” Săpt. 2 IX 71 p. 14. ◊ „Vă recomand să ascultați cu atenție, la radio sau la televiziune, cântecul «Ce vrei să faci din mine?» interpretat alarmant de des, ca o piesă de mare «găselniță», cum zic unii textieri.” Săpt. 19 XII 75 p. 7 (din găsi + -elniță; cf. fr. trouvaille; Graur C. 43; Al. Graur ne-a comunicat că a fost folosit pentru prima oară de Barbu Lăzăreanu prin anii ’30)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
GĂSELNIȚĂ2 ~e f. fam. Soluție de efect, găsită și utilizată într-o operă literară, de critică etc. /a găsi + suf. ~elniță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
1) găsélniță f., pl. e (bg. gysénica și vy-, rut. gusenicĕa și gusilinicĕa, d. vsl. gonsenica și von-, omidă. Cp. cu velniță și vîrtelniță). Munt. Un fluture mic care zboară numaĭ seara, ĭar ziŭa sta ascuns (achrónia alveolária). Din oŭăle luĭ ĭese niște larve care infectează mĭerea și larvele de albină (care mor) și rod faguriĭ. Stupiĭ sistematicĭ sufere maĭ puțin de aceștĭ fluturĭ. – În Mold. căsélniță (pop. căsăl-). Forma găzălniță în Neam. Rom. Pop. 2, 508 și 4, 302. V. cîșiță și codat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
căselniță sf vz găselniță
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căsélniță, V. găselniță 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
găselniță (fam.) s. f., g.-d. art. găselniței; pl. găselnițe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
găselniță (fam.) s. f., g.-d. art. găselniței; pl. găselnițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găselniță (fluture, situație de efect) s. f., g.-d. art. găselniței; pl. găselnițe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
găselniță, găselnițe s. f. 1. situație de efect găsită și exploatată de un artist (scriitor, regizor etc.) într-o operă artistică. 2. (peior.) șmecherie ieftină / de prost gust.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
găselniță, găselnițesubstantiv feminin
- 1. Situație de efect găsită și exploatată de cineva (într-o operă literară, de critică etc.). DEX '09
etimologie:
- Găsi + sufix -elniță. DEX '09