4 definiții pentru năsărâmb

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

năsărâmb, ~ă [At: ȘINCAI, HR. II, 281/11 / V: ~râmbie sf, nătă~[1] / Pl: ~i, ~e, (rar, sf) ~uri / E: nct] (Reg) 1 a (D. oameni) Zburdalnic. 2 a Neajutorat. 3 a (D. oameni) Neîndemânatic. 4 a Prost. 5 sf (În legătură cu verbul „a face”) Poznă. 6 sf Prostie. 7 sf Farsă. 8 sf (Pex) Creație literară glumeață. 9 sf (Îe ) A-și face ~ă pe mâncare A refuza mâncarea din cauza unei supărări, a unui necaz. 10 sf (Lpl) Baliverne. 11 sf Obrăznicie. 12 sf Nerușinare. 13 sf Desfrânare. 14 sf (Olt; îf năsărâmbie) Nelegiuire.

  1. În referința încrucișată, varianta de față are forma: năstărâmb LauraGellner

năstărâmb, [1] a, sf vz năsărâmb

  1. Definiția principală recomandă forma: nătărâmb LauraGellner

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

năsărâmb, năsărâmbă, adj., s.m. și f. (reg.) 1. (adj.) zburdalnic, zglobiu, nebunatic. 2. (adj.) neajutorat, neîndemânatic; prost. 3. (s.f.) boroboață, poznă; prostie, neghiobie; farsă, șotie, ștrengărie. 4. (s.f. la pl.) palavre, baliverne. 5. (s.f.) obrăznicie, nerușinare. 6. (s.f.) desfrânare, destrăbălare.

Intrare: năsărâmb
năsărâmb adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsărâmb
  • năsărâmbul
  • năsărâmbu‑
  • năsărâmbă
  • năsărâmba
plural
  • năsărâmbi
  • năsărâmbii
  • năsărâmbe
  • năsărâmbele
genitiv-dativ singular
  • năsărâmb
  • năsărâmbului
  • năsărâmbe
  • năsărâmbei
plural
  • năsărâmbi
  • năsărâmbilor
  • năsărâmbe
  • năsărâmbelor
vocativ singular
plural
năsărâmbie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
nătărâmb
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
năstărâmb
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)