opțiuni
  • info

14 definiții pentru purcel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PURCEL, purcei, s. m. Puiul (de sex masculin al) scroafei, de obicei până la înțărcare; p. gener. porc tânăr. ◊ Expr. (Fam.) Cu cățel, cu purcel = cu tot ce are, cu tot avutul. – Lat. porcellus.

PURCEL, purcei, s. m. Puiul (de sex masculin al) scroafei, de obicei până la înțărcare; p. gener. porc tânăr. ◊ Expr. (Fam.) Cu cățel, cu purcel = cu tot ce are, cu tot avutul. – Lat. porcellus.

purcel sm [At: MOXA, 354/32 / V: pâr~ / Pl: ~ei / E: ml porcellus] 1-4 (Șhp) Pui (mic) (de sex masculin) al scroafei, de obicei până la înțărcare Si: purcelaș (1-4), purceluș (1-4), purceluț (1-4). 5-6 (Pex; șhp) Porc (tânăr) Si: purcelaș (5-6), purceluș (5-6), purceluț (5-6). 7-10 (Reg; șhp; îs) ~ sălbatic (sau de pădure, de gligan) Pui (mic) (de sex bărbătesc al) porcului mistreț Si: purcelaș (7-10), purceluș (7-10), purceluț (7-10). 11-12 Carne de purcel (5-6). 13 (Fam; îlav) Cu cățel, cu (sau și) ~ Cu tot ce are. 14 (Îal) Cu toată familia. 15 (Pex; îal) Cu toții. 16 (Zlg; îc) ~-de-India Cobai (Cavia porcellus). 17 (Reg) Sarma. 18-19 (Reg; aug) Ciorchine (mare) de strugure Si: (reg) purcelaș (11-12). 20-21 (Reg; aug) Mugur (mare) de viță de vie Si: (reg) purcelaș (13-14). 22 (Bot; lpl) Rodul-pământului (Arum maculatum). 23 (Bot; lpl) Ciumăfaie (Datura stramonium). 24 (Reg) Bucată mică de lemn, de formă cilindrică, care ține loc de minge, la unele jocuri de copii. 25 (Reg; lpl) Unealtă la războiul de țesut, nedefinită mai îndeaproape.

PURCEL, purcei, s. m. Puiul scroafei (în special de sex bărbătesc). V. godac. Și numai ce iată că vede... o scroafă cu doisprezece purcei, care ședeau tologiți în glod și se păleau la soare. CREANGĂ, O. A. 164. Ți-oi arăta eu... să opărăști oamenii ca pe purcei. CONTEMPORANUL, VII 198. Hop, hop, hop, la popa-n pod, Să-i luăm purcelu tot. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470. El mănîncă un purcel Ș-altuia dă un purecel, se spune despre cel lacom și zgîrcit. ◊ Purcel de lapte v. lapte. ◊ Ex p r. (Familiar) (A veni sau a se duce) cu cățel, cu purcel = (a veni sau a se duce) cu întreaga familie și cu tot ce are, cu tot avutul. ◊ Compus: purcel-de-India = cobai.

PURCEL ~i m. 1) Pui (mai ales mascul) al scroafei. ◊ Cu cățel (și) cu ~ cu toată familia; cu toții. 2) Porc tânăr. /<lat. porcellus

purcel m. puiu de porc. [Lat. PORCELLUS].

purcél m., pl. eĭ (lat. pŏrcellus, dim. d. pŏrcus, porc; it. porcello, pv. cat. sp. porcel, fr. pourceau). Puĭ de porc. V. godac.

celu i vz purcel

pârcel sm vz purcel

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

purcel s. m., pl. purcei, art. purceii

purcel s. m., pl. purcei, art. purceii

purcel s. m., pl. purcei, art. purceii

Scroafa-cu-Purcei (astron.) s. pr. f.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

purcel (purcei), s. m. – 1. Godac. – 2. Pată de cerneală. – Mr. purțel, megl. purțoi, istr. porce. Lat. pŏrcĕllus (Pușcariu 1406; Candrea-Dens., 1527; REW 6660), cf. it. porcello, prov., cat. porsel, fr. pourceau. – Der. purcea, s. f. (scrofiță; scroafă; Arg., ladă de bani); cică (var. cicio), interj. (servește la chemarea porcilor); purcelușe, s. f. (scrofiță); purceli, vb. refl. (a se împerechea porcii). – Cf. porc.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cu cățel, cu purcel expr. cu toții, cu toată familia.

Intrare: purcel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purcel
  • purcelul
  • purcelu‑
plural
  • purcei
  • purceii
genitiv-dativ singular
  • purcel
  • purcelului
plural
  • purcei
  • purceilor
vocativ singular
  • purcelule
  • purcele
plural
  • purceilor
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârcel
  • pârcelul
  • pârcelu‑
plural
  • pârcei
  • pârceii
genitiv-dativ singular
  • pârcel
  • pârcelului
plural
  • pârcei
  • pârceilor
vocativ singular
  • pârcelule
  • pârcele
plural
  • pârceilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

purcel, purceisubstantiv masculin

  • 1. Puiul (de sex masculin al) scroafei, de obicei până la înțărcare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: godac diminutive: purcelaș purceluș
    • format_quote Și numai ce iată că vede... o scroafă cu doisprezece purcei, care ședeau tologiți în glod și se păleau la soare. CREANGĂ, O. A. 164. DLRLC
    • format_quote Ți-oi arăta eu... să opărăști oamenii ca pe purcei. CONTEMPORANUL, VII 198. DLRLC
    • format_quote Hop, hop, hop, la popa-n pod, Să-i luăm purcelu tot. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 470. DLRLC
    • chat_bubble El mănâncă un purcel Ș-altuia dă un purecel = se spune despre cel lacom și zgârcit. DLRLC
    • chat_bubble familiar (A veni sau a se duce) cu cățel (și) cu purcel = (a veni sau a se duce) cu tot ce are, cu tot avutul, cu toată familia. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble compus Purcel-de-India = cobai. DLRLC
      sinonime: cobai
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.