8 definiții pentru stricat (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRICAT1 s. n. Faptul de a (se) strica.V. strica.

STRICAT1 s. n. Faptul de a (se) strica.V. strica.

stricat1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 52r/17 / Pl: ? / E: strica] 1 (Îvr) Stricare (1). 2 (Îvr) Boală (2). 3 (Îvr) Nesocotire.

STRICAT1 s. n. Faptul de a (se) strica; stricare. Așa e, Spancioc; dar, fătul meu, Stricatul este lesne și dresul este greu. ALECSANDRI, T. II 71.

stricat a. 1. vătămat: un dinte stricat; 2. putred; 3. fig. corupt: om stricat. ║ n. fapta de a strica: stricatul este lesne și dresul greu AL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

stricat s.n. (înv.) 1. stricare, degradare, deteriorare. 2. boală. 3. nesocotire, desconsiderare, ignorare, neglijare.

Intrare: stricat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stricat
  • stricatul
  • stricatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • stricat
  • stricatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stricatsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) strica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: stricare
    • format_quote Așa e, Spancioc; dar, fătul meu, Stricatul este lesne și dresul este greu. ALECSANDRI, T. II 71. DLRLC
etimologie:
  • vezi strica DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.