19 definiții pentru ulm
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ULM, ulmi, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști cu scoarța în general netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne și asimetrice zimțate pe margini, albicioase și cu peri moi pe dos, al căror lemn tare este folosit în rotărie (Ulmus). ◊ Ulm de câmp = arbore înalt, cu scoarță groasă, negricioasă, cu lemn rezistent, greu și elastic, folosit în industria casnică (Ulmus carpinifolia). Ulm de munte = arbore înalt, cu scoarță subțire, cultivat ca arbore ornamental (Ulmus scabra). – Lat. ulmus.
ULM, ulmi, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști cu scoarța în general netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne și asimetrice zimțate pe margini, albicioase și cu peri moi pe dos, al căror lemn tare este folosit în rotărie (Ulmus). ◊ Ulm de câmp = arbore înalt, cu scoarță groasă, negricioasă, cu lemn rezistent, greu și elastic, folosit în industria casnică (Ulmus carpinifolia). Ulm de munte = arbore înalt, cu scoarță subțire, cultivat ca arbore ornamental (Ulmus scabra). – Lat. ulmus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ulm sm [At: (a. 1451) cf D. BOGDAN, GL. / Pl: ~i / E: ml ulmus] 1 (Șîs ~ de câmp, ~ campestru) Arbore cu scoarța netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne și simetrice zimțate pe margini, albicioase și cu peri moi pe dos, al cămi lemn tare e folosit în rotărie Si: (reg) caragaci, șlean1, ulmac (Ulmus carpinifolia). 2 (Șîs ~ suberos, ~ râios) Arbore cu scoarța ramurilor suberos-aripată și cu frunzele mici, care crește mai ales în pădurile de munte (Ulmus suberosa). 3 (Șîs ~ de munte) Arbore înalt, cu scoarța subțire. 4 (Șîs ~ pedunculat) Velniș (Ulmus laevis). 5 (Șîs ~ de Turkestan) Arborele Ulmus pumila.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ULM, ulmi, s. m. Arbore cu scoarța netedă, cu coroana stufoasă, ale cărui frunze au două jumătăți neegale și al cărui lemn este folosit în rotărie (Ulmus). Acolo.. teii cresc amestecați cu falnici jugastri, cu plopi nalți și subțiri, cu anini ușurei, cu ulmi albicioși. ODOBESCU, S. I 147. O tînără pădure de ulmi și de stejari Ascunde-oastea romînă prin junii săi tufari. ALECSANDRI, P. A. 141. Ulmu-mi este verișor, Iar stejarul frățior, Că la vreme și la zor Mult mi-a fost dăruitor; Mi-a dat ulmul roate mici Și măciuci pe la voinici. ȘEZ. XV 137.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ULM ~i m. Arbore înalt, cu coroana deasă, stufoasă, cu frunze asimetrice la bază și cu flori dispuse în mănunchiuri compacte, al cărui lemn se folosește în industrie. /<lat. ulmus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ulm m. frumos arbore al cărui lemn, dur și solid, se întrebuințează la facerea căruțelor. (Ulmus campestris). [Lat. ULMUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) ulm m. (lat. ŭlmus, it, sp. pg. olmo, sard. ulmu, pv. oume, fr. orme). Un frumos copac de pădure (ulmus campestris). Scoarța luĭ e astringentă, ĭar lemnu bun de făcut căruțe.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
urm2 sm vz ulm
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ulm s. m., pl. ulmi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
ulm s. m., pl. ulmi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ulm s. m., pl. ulmi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ULM s. (BOT.) 1. (Ulmus carpinifolia) (înv.) șleau. 2. (Ulmus effusa) velniș, vânj.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ULM s. (BOT.; Ulmus carpinifolia) (înv.) șleau.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ulm s. v. VELNIȘ. VÎNJ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ulm (-mi), s. m. – Arbore cu scoarța netedă și cu lemn tare (Olmus campestris). – Megl. ulm, uólm. Lat. ŭlmus (Pușcariu 1792; REW 9036; cf. Philippide, Principii, 67), cf. it., sp., port. olmo, prov. olme, fr. orme, cat. olm. – Der. ulmet, s. n. (pădure de ulmi).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ULMUS L., ULM, fam. Ulmaceae. Gen originar din Africa, Asia, America, Europa, cca 18 specii, arbori și arbuști ornamentali, coroană densă, ritidom brăzdat. Frunze, de obicei, cu baza inegală, dințate, nervate, simplu-serate. Flori mici, reunite în mănunchiuri, hermafrodite, cu antere roșii, apar înaintea frunzelor, în lungul ramurilor din anul precedent. Perigon cu 5 lobi, 2 cârpele și 2 stigmate. Fruct, samară lat-aripată.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ulmus americana L. (syn. 17. alba Raf.) « Ulm alb ». Arbore, cca 40 m înălțime, coroană lată, ritidom gri-închis. Frunze ovat-lunguiețe, asimetrice, pînă la 15 cm lungime, pe partea superioară verzi-deschis, pe partea inferioară glauc-pubescente, dublu-dințate. Fructe, samare eliptice, 1 cm lungime, ciliate, pedunculi lungi.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ulmus glabra Huds. (syn. U. scabra Mill.; U. montana With.), « Ulm de munte ». Specie care înflorește primăvara. Flori cu pedunculi lungi, dispuse în mănunchi sferic, mov, foliolele perigonului roșii-pubescente pe margini. Fruct, samară, cca 2 cm lățime, cu sămînță plasată în centrul aripii. Frunze lunguieț-ovate, pînă la 16 cm lungime, de cele mai multe ori trilobate, cu pețiol 0,5 cm lungime, acoperite cu peri scurți și rigizi, la bază nesimetrice, acuminate, partea superioară verde-închis, cea inferioară pubescentă, dublu-serate, spre vîrf – de cele mai multe ori – trilobate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, scoarță maro-închis, netedă și ritidom cu crăpături superficiale la bătrânețe, ramuri maro-închis, lujerii cu peri scurți și rigizi.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ulmus laevis Pall. (syn. U. scabra Mill.; U. montana With.), « Ulm de munte ». Specie care înflorește primăvara. Flori cu pedunculi lungi, dispuse în mănunchi sferic, mov, foliolele perigonului roșii-pubescente pe margini. Fruct, samară, cca 2 cm lățime, cu sămînță plasată în centrul aripii. Frunze lunguieț-ovate, pînă la 16 cm lungime, de cele mai multe ori trilobate, cu pețiol 0,5 cm lungime, acoperite cu peri scurți și rigizi, la bază nesimetrice, acuminate, partea superioară verde-închis, cea inferioară pubescentă, dublu-serate, spre vîrf – de cele mai multe ori – trilobate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, scoarță maro-închis, netedă și ritidom cu crăpături superficiale la bătrînețe, ramuri maro-închis, lujerii cu peri scurți și rigizi.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ulmus laevis Pali. (syn. U. effusa Willd), « Velniș ». Specie care înflorește primăvara-devreme. Flori mov cu pedunculi lungi (pînă la 8 stamine, antere albe), pînă la 25, în mănunchiuri alungite, pendente. Fruct, cm lungime, păros pe margine, cu sămînța în mijloc. Frunze eliptice, pînă la 12 cm lungime, acuminate, dublu-serate, nesimetrice la bază, pe partea inferioară verzi- cenușii cu peri moi, pe cea superioară verzi-închis, glabre. Arbore, 30 m înălțime, coroană lat-rotundă, tulpină cu ritidom brăzdat superficial, lujerii tineri păroși.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ulm, ulmisubstantiv masculin
- 1. Nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști cu scoarța în general netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne și asimetrice zimțate pe margini, albicioase și cu peri moi pe dos, al căror lemn tare este folosit în rotărie (Ulmus). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Acolo... teii cresc amestecați cu falnici jugastri, cu plopi nalți și subțiri, cu anini ușurei, cu ulmi albicioși. ODOBESCU, S. I 147. DLRLC
- O tînără pădure de ulmi și de stejari Ascunde-oastea romînă prin junii săi tufari. ALECSANDRI, P. A. 141. DLRLC
- Ulmu-mi este verișor, Iar stejarul frățior, Că la vreme și la zor Mult mi-a fost dăruitor; Mi-a dat ulmul roate mici Și măciuci pe la voinici. ȘEZ. XV 137. DLRLC
- 1.1. Ulm de câmp = arbore înalt, cu scoarță groasă, negricioasă, cu lemn rezistent, greu și elastic, folosit în industria casnică (Ulmus carpinifolia). DEX '09 DEX '98sinonime: șleau
- 1.2. Ulm de munte = arbore înalt, cu scoarță subțire, cultivat ca arbore ornamental (Ulmus scabra). DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- ulmus DEX '09 DEX '98 NODEX