16 definiții pentru zăcere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂCERE, zăceri, s. f. Faptul de a zăcea; zăcut1. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. – V. zăcea.

zăcere sf [At: BIBLIA (1688), 3791/46 / V: zac~, (înv) ~ceare, zece~ / Pl: ~ri / E: zăcea] (Rar) 1 Rămânere în poziție orizontală din cauza bolii, slăbiciunii, oboselii etc. Si: bolire (2), lâncezire, pirotire, tânjire, (reg) târduire (1). 2 Petrecere a timpului stând pe pat și nefacând nimic. Si: lenevire, tolănire, trândăvire, (reg) clocire (2), ședeare. 3 (Îvr; șîs zăceare de sămânță) Întreținere de relații sexuale nepermise cu cineva. 4 Doborâre de copaci. 5 (Îrg) Clocire (1). 6 (Îvr) Culcare (1). 7 Boală grea și de lungă durată Si: bolire (1), lâncezire, pirotire (2), tânjire (2), (pop) gogire2, (reg) a târomire (1), zăcut1, (îvp) zăcare (1), (înv) zăcătură1 (1). 8 (Îe) A cădea (sau a se așeza) la ~ A se îmbolnăvi grav. 9 (Înv) Stagnare (1) a apelor curgătoare. 10 (Înv) Suprafață de ogor lăsată necultivată între două culturi pentru repaus. 11 (Îvr) Vizuină.

zăcere s.f. Faptul de a zăcea; ședere îndelungată în pat; ext. boală (grea și lungă); zăcut. Își aminti deodată de Laura în zăcerea ei suavă și tristă (VIN.). ◊ Expr. A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. Bietul om a căzut la zăcere de inimă rea (SADOV.). • pl. -i. /v. zăcea.

ZĂCERE, zăceri, s. f. Faptul de a zăcea; zăcut1. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. – V. zăcea.

ZĂCERE, zăceri, s. f. Faptul de a zăcea; (în special) ședere îndelungată în pat; boală (grea și lungă). După o zăcere de cîteva luni, cînd se întoarse la stăpîn, locul lui era ocupat. CARAGIALE, O. I 283. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a se îmbolnăvi greu, a cădea la pat. Atunci bietul om a căzut la zăcere de inimă-rea și a simțit că moare. SADOVEANU, D. P. 77.

ZĂCERE s. f. Faptul de a zăcea; ședere îndelungată în pat; boală grea și lungă. ◊ Expr. A cădea la zăcere = a se îmbolnăvi greu, a cădea la pat.

zăcere f. acțiunea de a zăcea și rezultatul ei: boală.

zăcére f. Starea omuluĭ care zace, zăcare: un bolnav slăbit de zăcere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zăcere s. f., g.-d. art. zăcerii; pl. zăceri

zăcere s. f., g.-d. art. zăcerii; pl. zăceri

zăcere s. f., g.-d. art. zăcerii; pl. zăceri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂCERE s. bolire, zăcut, (pop.) gogire, zăcare. (O lungă ~ în pat.)

Intrare: zăcere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăcere
  • zăcerea
plural
  • zăceri
  • zăcerile
genitiv-dativ singular
  • zăceri
  • zăcerii
plural
  • zăceri
  • zăcerilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zacere
  • zacerea
plural
  • zaceri
  • zacerile
genitiv-dativ singular
  • zaceri
  • zacerii
plural
  • zaceri
  • zacerilor
vocativ singular
plural
zecere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zăceare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăcere, zăcerisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a zăcea; zăcut (1.); (în special) ședere îndelungată în pat; boală (grea și lungă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După o zăcere de cîteva luni, cînd se întoarse la stăpîn, locul lui era ocupat. CARAGIALE, O. I 283. DLRLC
    • chat_bubble A cădea la zăcere = a cădea la pat, a se îmbolnăvi greu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Atunci bietul om a căzut la zăcere de inimă-rea și a simțit că moare. SADOVEANU, D. P. 77. DLRLC
etimologie:
  • vezi zăcea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.