37 de definiții pentru zăvelcă
din care- explicative (30)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. [Var.: zăvelcă, zovelcă, zivelcă, zuvelcă, zevelcă s. f.] – Cf. bg. zavivka.
zăvelcă sf [At: POLIZU / V: (reg) zav~1, zev~, ziv~, zâv~, zov~, zuv~ / S și: suv~ / Pl: ~lci / E: ns cf bg завелца] (Reg) 1 Zodie1 (1). 2 (Csnp) Țesătură țărănească. 3 Bucată de pânză de sac cu care băcițele își înfășoară picioarele atunci când mulg oile. 4 (Îf zuvelcă) Melodie populară nedefinită mai îndeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
zăvelcă s.f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, decorate cu alesături sau cu broderii, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. O femeie durdulie, îmbrăcată cu iie și zăvelcă (CA. PETR.). • pl. -ci. și zavelcă, zevelcă s.f. /<bg. завивка.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. [Var.: zavelcă, zevelcă, zivelcă, zovelcă, zuvelcă s. f.] – Cf. bg. zavivka.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare din cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă la țară ca fustă. V. fotă. Le ieși înainte, împreună cu soția lui, o femeie durdulie îmbrăcată cu ie și zăvelcă, dar cu maramă de mătase. CAMIL PETRESCU, O. II 176. De-a lungul prispelor atîrnă... cămăși înflorite, scurteici și zăvelci cusute cu fluturi. VLAHUȚĂ, R. P. 64. – Variante: (regional) zevelcă (MACEDONSKI, O. I 10), zivelcă (MAT. FOLK. 442), zuvelcă (ib. 314, TEODORESCU, P. P. 334), zavelcă s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate. [Var.: zavelcă, zovelcă, zivelcă, zuvelcă s. f.] – Comp. bg. zavivka.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZĂVELCĂ ~ci f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare (în dungi sau brodate), purtate la țară, în loc de fustă. /cf. bulg. zavivka
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zăvélcă, V. zavelcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ZAVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZAVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de spall
- acțiuni
ZAVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZAVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZEVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZEVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZEVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZIVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZIVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZIVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZIVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZOVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZOVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZUVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZUVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZUVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZUVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
javecă sf vz zăvelcă[1] modificată
- În original trimitere la zavelcă care este ea însăși trimitere. Varianta nu figurează la intrarea principală. — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
suvelcă sf vz zăvelcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zavelcă sf vz zăvelcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zâvelcă sf vz zăvelcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
zevelcă sf vz zăvelcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zivelcă sf vz zăvelcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zovelcă sf vz zăvelcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zuvelcă sf vz zăvelcă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zavelcă s.f. v. zăvelcă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
zevelcă s.f. v. zăvelcă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
zivelcă s.f. v. zăvelcă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
zovelcă s.f. v. zăvelcă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
zuvelcă s.f. v. zăvelcă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
zavelcă (zevelcă) f. fotă dublă (în Oltenia). [Tras din slav. ZAVITI, a înfășura].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zevelcă f. V. zavelcă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zavélcă, ză- și zu- f., pl. ĭ (bg. zavivka, învălitoare, d. zavivam, învălesc, învălătucesc; vsl. za-viti, a învălătuci). Vest. Prestelcă, pestelcă brodată, fota din ainte. V. vîlnic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zuvélcă f. V. zavelcă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zăvelcă (pop.) s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zăvelcă (pop.) s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zăvelcă s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ZĂVELCĂ s. v. catrință, fotă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
zăvelcă s. v. CATRINȚĂ. FOTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de cata
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. (Olt., Trans.) ~. (din sl. zaviti sau bg. zavirka, zaverka sau bg. zavijalka)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
zavelcă (-ci), s. f. – Șorț popular. – Var. zăvelcă, zevelcă, zuvelcă, suvelcă. Origine incertă. Din sl. zaviti „a înfășura” (Cihac, II, 470) sau din bg. zavirka (Tiktin; Rosetti, III, 46), zaverka (Candrea), zavievka (Scriban) este dificil fonetic. După Conev 84, din bg. zavijalka. În Olt. și Trans.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zăvelcă, zăvelcisubstantiv feminin
- 1. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Le ieși înainte, împreună cu soția lui, o femeie durdulie îmbrăcată cu ie și zăvelcă, dar cu maramă de mătase. CAMIL PETRESCU, O. II 176. DLRLC
- De-a lungul prispelor atîrnă... cămăși înflorite, scurteici și zăvelci cusute cu fluturi. VLAHUȚĂ, R. P. 64. DLRLC
-
- 3. Țesătură țărănească. MDA2
- 4. Bucată de pânză de sac cu care băcițele își înfășoară picioarele atunci când mulg oile. MDA2
- 5. (În forma zuvelcă) Melodie populară nedefinită mai îndeaproape. MDA2
etimologie:
- zavivka, завелца DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRM NODEX