Este un pic înfricoșător că în 2024, încă se manifestă frica de diacritice pe internet. Pe site-ul Ministerului Justiției! Mai contează că există o lege care impune folosirea corectă a limbii (inclusiv a diacriticelor)?
miercuri, 29 mai 2024
sâmbătă, 25 mai 2024
Prințul din Nigeria este o orfană din Côte d'Ivoire
Ce am mai primit la redacție:
M-am amuzat cînd am citit-o: nepotrivirea dintre expeditor și limba folosită mi-a adus aminte de o șarlatanie din secolul trecut căreia i-a căzut victimă un matematician francez, membru al Academiei de științe (la noi se mai spune „unde-i minte multă, prostie-i cu carul”)!
Am citit povestea în O istorie culturală a prostiei umane (Ráth-Végh István), dar o puteți asculta în podcastul de aici (în limba franceză). Pe scurt, povestea este cam așa: șarlatanul Denis Vrain-Lucas l-a dus de nas pe matematicianul Michel Chasles, membru al Academiei de științe, mare colecționar de epistole trimise de personalități. Astfel, escrocul a reușit să îi vîndă între 1861 și 1869 nu una, nu două, ci... 27345 de scrisori chipurile scrise de celebrități în schimbul cărora a primit circa 140000 de franci. Ca să înțelegeți amploarea înșelătoriei trebuie să dau două informații despre puterea monedei franceze în 1860:
- moneda de 20 de franci, supranumită napoleon (sau, prescurtat, pol), conținea 6,45 grame de aur pur;
- salariul mediu zilnic era de 4 franci (12 ore lucrate) pentru bărbați și 1 franc (6 ore lucrate) pentru femei;
În colecția de epistole puteai găsi orice: de la corespondența dintre Newton și Pascal pînă la cea dintre Alexandru cel Mare și Aristotel, cu micul detaliu că toate erau scrise în limba franceză! Inclusiv Cezar și Cleopatra își scriau în franceză scrisorile de dragoste, ceea ce ne-ar demonstra că franceza este limba îndrăgostiților de oriunde și oricînd! 😀
Dacă s-ar fi bucurat în taină de „comoară”, nimeni nu ar fi aflat de tărășenie, însă orgoliul naționalist l-a făcut să convoace la Academia de științe o ședință în care voia să demonstreze (cu ajutorul scrisorilor) că de fapt legea gravitației a fost descoperită de Pascal, nu de Newton! Cei mai mulți academicieni au primit cu ovații vestea, dar s-au găsit cîțiva „dușmani ai poporului” care au fost sceptici și au demascat impostura (cusută cu ață albă, de altfel)!
duminică, 21 aprilie 2024
DOOM-ul dezacordat
Acordul subiectului cu predicatul nu prezintă în general dificultăți mari, însă există anumite situații (rare) cînd exprimarea complică lucrurile, de cele mai multe ori cînd nu e clar subiectul (fals subiect multiplu sau invers). Din acest motiv Gramatica limbii române (ediția 2008) acordat o secțiune specială:
Ei, bine, DOOM-ul (și nu numai ultima ediție) s-a gîndit că vrea sa revoluționeze gramatica:
sâmbătă, 23 martie 2024
unghi tîmpit
Terminologia matematică românească veche stîrnește deseori zîmbete pentru că s-a încercat să nu se introducă (prea multe) neologisme. Poate cel mai bun exemplu este unghiul... tîmpit (în loc de unghi obtuz)!
 |
| DLR - unghi tîmpit (1982) |
 |
| Exemplu de folosire - 1895, Monografia gimaziului public român din Brad |
luni, 11 martie 2024
cetera și chitara
Dacă vi s-a părut vreodată că simțiți o apropiere lingvistică între ceteră și chitară, să știți că nu este doar o părere! Dar probabil nu v-ați gândit că numitorul comun este... lira!
|
|
Lira se numea în greaca veche κιθάρα (kithara), așa că nu e greu de dedus că drumul de acest cuvînt pînă la chitară e destul de drept, poate doar schimbarea de sens și numărul mare de limbi prin care a trecut să constituie surprize. Dar, deși drumul pare mai scurt la ceteră, lucrurile sînt ceva mai complicate, căci nu e foarte clar raportul cu țitera!
Alte mistere lingvistice ale instrumentelor cu coarde găsiți în acest articol.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)