Țestoasele bătăușe
Articol de Alexandru Ciolan din seria Misterele cuvintelor.
Nimic nu ar trebui să fie mai nepotrivit, mai forțat și mai neinspirat decât a asocia lipsa de grație, de mobilitate și de rapiditate din mișcările unei broaște țestoase cu iuțeala, eleganța și flexibilitatea unui practicant al artelor marțiale. Și totuși, nu numai că legătura a fost făcută, dar a și prins, deșteptând un entuziasm încă nestins după trei decenii și jumătate de la lansare. Ne referim, evident, la eroii, inițial de benzi desenate, apoi de filme de animație și de filme de lung-metraj, botezați de creatorii lor Țestoasele ninja.
Povestea celor patru personaje iconice pentru cultura pop începe în 1983, când doi tineri, Kevin Eastman și Peter Laird, crescuți în America bunăstării, cea a anilor șaizeci și șaptezeci, cu pâine și benzi desenate, creează într-o seară, în joacă, un crochiu cu patru țestoase antropomorfizate care s-ar fi vrut a fi o versiune zoologică a lui Bruce Lee. De ce țestoase și nu alte animale? Pentru că reprezentau opusul a ceea ce ar fi trebuit să le recomande pentru acel rol. Ce putea fi mai nostim decât să vezi o broască țestoasă mascată, ridicată pe labele din spate și cu un nunceag în mână…? Au fost numite, într-o străfulgerare a inspirației, „Țestoasele ninja” și, pentru a le explica ciudățenia, s-a adăugat că era vorba de „adolescenți mutanți”. Cei doi tineri a autori de benzi desenate (comics, cum le spun americanii) s-au pus treabă și după vreun an aveau povestea completă, cu patru eroi cu nume de artiști ai Renașterii italiene (Leonardo, Michelangelo, Rafael și Donatello – un univers la fel de exotic pentru americanul de rând ca și Extremul Orient al artelor marțiale), plus un sensei (șobolanul Splinter) care îi crescuse în spiritul artei ninjutsu. Povestea era înșirată pe patruzeci de pagini bune de trimis la tipar. Au pus la bătaie propriile economii (meschine), au împrumutat de la un unchi restul necesar de bani și au scos un tiraj de 3200 de exemplare, în alb și negru, pe cea mai proastă hârtie. Sperau să vândă cărțile prin forțe proprii și să se dedice altui proiect. Succesul le-a dat însă planurile peste cap. A trebuit să retipărească de câteva ori cartea și să se gândească la o continuare a ei în serial. Restul nu mai e interesant: s-au îmbogățit, au început să se ocupe de afaceri mai mult decât de benzile desenate, pe care le făceau alții în locul lor, și-au vândut ideea pentru ca personajele închipuite de ei să se transforme în jucării și în eroi de desene animate, apoi de filme în toată regula. Țestoasele lor au cucerit lumea și au încântat și continuă să încânte nu doar copiii, ci și adulții. (La mijloc de 2016, presa noastră consemna succesul unei pelicule din franchiza Ninja Turtles: „Țestoasele ninja mutante atacă cinematografele din România – Primul loc la încasări. Românii care, cu ani în urmă, în vremea copilăriei, priveau desenele animate cu Țestoasele ninja au luat cu asalt cinematografele, unde s-a lansat «Teenage Mutant Ninja Turtles: Out of the Shadows» sau «Țestoasele Ninja 2». Filmul este primul la încasări în cinematografele din România, strângând din vânzarea biletelor 386,912 lei, conform Cinemagia.” ziare.com 6 VI 16)
Atât de mult au influențat țestoasele ninja imaginarul sfârșitului de veac douăzeci, încât au început să denumească ori să redenumească porțiuni ale realității. Astfel, după 1990, când în țara noastră au apărut trupele speciale (de intervenție), întâi ale Poliției, apoi ale Jandarmeriei, în uniformele lor de luptă cu veste antiglonț, cagule, căști, genunchiere și mănuși, nu li s-a spus doar mascați („Cunoscuți de oameni ca «mascați» sau «cagulați», polițiștii din cadrul DPIR sunt cei care fac greul în Poliția ieșeană. De la prinderea unui infractor periculos, urmărit general sau local, până la descinderea în anumite localuri, discoteci sau locuințe unde simplul polițist este depășit de situație, «mascații» intervin în forță acolo unde sunt solicitați.“ evenimentul.ro 15 V 03), ci și țestoase („Bastoanele folosite de «țestoase» pentru lovirea protestatarilor duminică noaptea sunt făcute doar pentru a fi folosite în tehnicile de imobilizare, ca o prelungire a brațului jandarmului“ ziuanews.ro 19 I 12). În presa excerptată pentru cuvintele noi care urma ori urmează să apară în Dicționarul de cuvinte recente (DCR), aflăm și cui datorăm asocierea luptător din trupele speciale = țestoasă: studenților („Accesul manifestanților [studenți] pe Bd. Kogălniceanu fusese blocat de dubele Poliției («țestoase» în limbajul studenților), jandarmi și cordoane de scutieri.“ R.l. 21 X 95 p. 1) și galeriilor de suporteri de pe stadioane („Bucureștenii au versuri frumoase pentru «țestoase» (alint împrumutat de la suporteri). «Jandarmeria păzește florăria!» e unul pe care mi-ar fi plăcut să-l cânt…“ jurnalul.ro 20 II 12).
Un pas înainte în decriptarea asocierii dintre trupeții speciali și simpaticele țestoase sunt sintagmele țestoase ninja („Jandarmeria, măsuri fără precedent: scoate caii, câinii și «țestoasele» […] Jandarmeria va fi dotată complet, cu trupe suplimentare, cai, câini și celebrele trupe denumite «țestoase ninja», datorită echipamentului specific.” realitatea.net 9 VIII 18) sau chiar, unind neechivoc și indestructibil realitatea cotidiană cu o lume închipuită, jandarmi țestoase ninja („Piticul Marcel, un cetățean de dimensiuni diminutivale care își face veacul în mod simpatic prin zona Universității […] Aseară l-am văzut ușor pilit, cu o pungă de mâncare în mână, defilând prin fața unui rând de jandarmi țestoase ninja.” catavencii.ro 18 I 12).
Să mai notăm, înainte de a termina, că simpaticele țestoase nu au inspirat doar uniforma trupelor speciale de intervenție, ci și, în cel puțin un caz, moda feminină: „Victoria Beckham a fost fotografiată, în Los Angeles, într-o rochie de satin, care pare să fie inspirată din garderoba Țestoaselor Ninja, relatează Daily Mail. Pe lângă faptul că «salopeta» ei era de culoare verde, similară cu pielea eroilor din celebrele desene animate, modelul aduce aminte și de carapacea țestoaselor. «Satinul verde al rochiei dădea senzația unei armuri-carapace. Singurul lucru care a împiedicat-o să fie al cincilea membru al Țestoaselor Ninja a fost lipsa unei măști colorate sau a unei săbii de samurai» a declarat un privitor.” (ziare.com 17 IX 07). Să fii una dintre cele mai frumoase femei din lume și să vrei să aduci a țestoasă… Ce-ar zice despre asta bărbătușii Leonardo, Michelangelo, Rafael și Donatello?
Cuvinte cheie: Misterele cuvintelor, Țestoasele ninja, jandarmi ninja, jandarmi țestoase, jandarmi țestoase ninja
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
- Alf Lombard - Despre folosirea literelor î și â
- Dan Alexe - Despre legăturile românei cu albaneza
- Dan Ungureanu - Cuvinte de substrat? Da. Cuvinte dacice? Nu.
Diverse
- Calcuri greșite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greșite
- Forme greșite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corectă
- Niciun sau nici un?
- Scara numerică
- Termeni de propagandă
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere și de pronunțare literară
- 3. Scrierea cu literă mică sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor și sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locuțiunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despărțirea grupurilor de cuvinte și a abrevierilor
- 5.2. Despărțirea în interiorul cuvintelor
- 6. Câteva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziană e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucașe
- accentul I
- accentul II
- adaptare și adoptare
- au mai pățit-o și alții
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casă, acasă, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divorț, trivial și carrefour sau despre 2, 3 și 4
- duminică
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- făcliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfecțiunii
- hiperurbanism
- joi
- la poștă
- latina gintă e regină
- libertatea înseamnă iertare
- lună și luni
- management
- marți, marțieni, mărțișor...
- mass-media
- miercuri, marfă, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o întâmplare lingvistică
- o polemică
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetică sau ortografie etimologică
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeală
- Pastila de limbă
- pești
- pișcot și servus
- plagiat
- potică
- privighetoare, veioză, Revelion
- provocare
- rovinietă
- rută, derută, rutină
- sâmbătă
- slavonisme
- sunătoare
- șapte, săptămână, hebdomadar
- turcisme
- ține de tenis
- vineri
- Volvo — o mașină revoluționară
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografică din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dicționar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou în DOOM2
Încercări de îndreptare
Îndreptarul ortografic, ediția a V-a : Punctuația
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul întrebării
- 04. Semnul exclamării
- 05. Virgula
- 06. Punctul și virgula
- 07. Două puncte
- 08. Semnele citării (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog și de pauză
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefață
- Bibliografie și abrevieri
- I. e sau ea?
- II. ă sau e?
- III. ă sau î?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau î?
- V. ea sau ia (și: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fără h?
- VIII. i sau ii (și ii sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fără i final?
- XII. î sau â?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fără -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau ș?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Literă unică sau repetată (dublă, triplă)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitată
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvînt sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fără cratimă?
- XXVII. Majusculă sau minusculă?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despărțirea cuvintelor la capăt de rînd
Misterele cuvintelor
Monitorizarea presei
Punctuație
Rodica Zafiu
- Beizadea
- Care și pe care
- Cocalar
- Decât o negație
- Din și dintre
- Îmi cer scuze...
- Plus că...
- Șotron
- Vroiam...