ÎNCINS², -Ă, încinși, -se, adj. 1. (Despre foc) Care arde cu flăcări mari; puternic aprins. ♦ Încălzit, înfierbîntat (de foc, de soare etc.). Soba fusese prea încinsă. DUMITRIU, N. 134. În fața unei sobe încinse, stăteau strînși umăr la umăr niște lucrători. CAMILAR, N. II 230. Îmi săreau stropi de untură încinsă pe mîini. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 47. ♦ Fig. Aprins, înflăcărat, întețit. În apus e luptă-ncinsă între noapte și lumină. CERNA, P. 57. 2. (Despre cereale, făină etc.) Stricat, fermentat; aprins.