Definiția cu ID-ul 887320:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNFRÂNGE, înfrâng, vb. III. Tranz. A învinge, a birui, a bate (în luptă). ♦ A-și stăpâni o anumită stare sufletească. ♦ (Rar) A nesocoti voința cuiva, a călca o lege, o dispoziție etc. [Perf. s. înfrânsei, part. înfrânt] – Lat. infrangere.