Definiția cu ID-ul 948654:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
abua1, (bua), interj. – Îndemn de a se liniști, a adormi, a se legăna: „Abua, bua, bua, / Abua cu mămuca” (Antologie, 1980: 151). – Formă onomatopeică (MDA); probabil cuvânt autohton (Brâncuș, 1983).